Vinul nu este o noutate în România. De fapt, vinul s-a născut literalmente aici, sau cel puțin Dionis, zeul vinului, s-a născut aici, în Tracia, dacă dăm crezare legendei.
Și totuși, în ciuda acestui pedigree și a moștenirii sale viticole de 6.000 de ani, vinul nu este încă între primele lucruri care le vin în minte oamenilor când aud de România. Dar, în ultimii ani, au început să dea roade planurile ambițioase a mai multor vinării și crame românești pentru a atrage turiștii iubitori de vin în țară, cu o infrastructură nouă și îmbunătățită; crame de ultimă generație; și, cel mai important, vin de clasă mondială, pentru a le susține.
Când vine vorba despre vinificație, România este o țară a superlativelor: nu numai că este unul dintre cei mai mari producători din lume, dar are și una dintre cele mai vechi tradiții de vinificație din lume. Cu toate acestea, o mare parte din potențialul natural al României în materie de vinuri a fost risipit în timpul celor 40 de ani de guvernare comunistă, când producția de vinuri a fost naționalizată, iar cantitatea a depășit calitatea. Chiar și după căderea comunismului în 1989, reputația României de a produce vinuri ieftine și slabe calitativ a fost greu de înlăturat. Cu toate acestea, în ultimul deceniu, noua generație de vinificatori a reușit să schimbe percepția generală, investind în cramele lor și folosind fonduri UE pentru a produce vinuri de calitate superioară, care sunt încă relativ accesibile.
În România, înfloresc atât soiurile de struguri internaționali, cât și cei autohtoni, dar numeroasele soiuri autohtone sunt cele care oferă un punct de diferențiere și promisiuni.
„Cred că accentul din ce în ce mai mare pus pe vinurile de calitate din struguri locali va juca un rol important în viitorul vinurilor românești”, spune Caroline Gilby, MW și autoarea cărții The Wines of Bulgaria, Romania and Moldova. „Negru de Drăgășani, Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală și Grasă, de exemplu, pot produce vinuri de înaltă calitate și chiar incitante cu atenția potrivită (precum și adăugând o notă locală la amestecurile cu nume internaționale celebre) și sunt unice pentru această regiune. Acest lucru va contribui la conectarea vizitatorilor și a turiștilor la acest loc”.
Transformarea turiștilor în degustători
Este nevoie de mai mult decât un vin bun pentru a deveni o destinație vinicolă și, chiar și cu reputația sa greu câștigată, România mai are încă un drum lung de parcurs pentru a atrage piața internațională a turiștilor iubitori de vin, dar ambiția este cu siguranță prezentă. „În România există peste 200 de crame noi, care s-au deschis în ultimii 10 ani, dintre care multe sunt angajate în turismul viticol”, a explicat Philip Cox, fondator și director comercial la Crama Recaș, cel mai mare exportator din România, pentru site-ul Asociației Degustătorilor de Vin din Spania.
În vestul României, în Banat, în apropiere de Timișoara, se află Cramele Recaș, un pionier pe frontul turismului viticol din țară. În ultimul an dinainte de pandemie, 2019, Crama Recaș ajunsese la peste 30.000 de turiști la uriașa sa cramă de 15.000.000 de litri, iar acum există un nou centru pentru vizitatori și un magazin de vinuri în incintă, precum și un nou magazin de vinuri de tip boutique în centrul orașului Recaș, de unde si numele de vin Crama Recas.
Totuși, afacerile nu au fost întotdeauna în plină expansiune. „Nu a existat turism viticol în România până la mijlocul anilor 2000”, a mai spus, pentru sursa citată, Cox, cel care a fondat Crama Recaș în 1998. „Am construit primele noastre facilități pentru oaspeți în 2003 și, la acea vreme, afacerea noastră era singura destinație turistică din împrejurimile noastre imediate. Acest lucru s-a schimbat între timp, cu mai multe afaceri noi, nu numai cu vin, ci și cu echitație, drumeții etc.”.
Atât turismul intern, cât și cel internațional au fost în creștere în România, cu sosiri în creștere cu aproximativ un milion în fiecare an începând cu 2015. Principala tactică de marketing pentru vinării a fost de a valorifica turismul viticol cu alte atracții majore ale țării, cum ar fi satele protejate de UNESCO și atracțiile naturale din Munții Carpați, litoralul Mării Negre și Delta Dunării. Alte crame se bazează pe reperul comun românesc al vampirilor pentru a transforma turiștii în degustători.
„România poate oferi un turism viticol cu un raport calitate-preț mai bun decât marile regiuni tradiționale, cum ar fi Bordeaux sau Napa Valley, și, de asemenea, un element distinctiv al turismului rural de întoarcere la natură în regiuni neatinse, cu un nivel scăzut de industrializare, mâncare tradițională și cultură tradițională neschimbată, ceea ce este rar în Europa”, a mai precizat Cox, de la Crama Recaș.
Ce este turismul viticol sau viniviticol?
Turismul viticol, cunoscut și ca enoturism, propune vizitarea unor domenii viticole și refacerea legăturii culturale dintre consumator și produsul final, prin intermediul contactului cu strugurii, vinul și spațiile în care acestea se produc.
The post România, una dintre destinațiile la modă în turismul viticol appeared first on Cotidianul RO.
