Într-un context european în care durata medie a vieții profesionale active variază semnificativ între țări, România se situează la coada clasamentului.
Conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2023, tinerii români de 15 ani au o durată preconizată a vieții profesionale active de doar 32,2 ani, cea mai scurtă din Uniunea Europeană. În contrast, Olanda se află la polul opus cu o durată medie de 43,7 ani.
Calcule pentru pensie: Durata estimată medie a vieții profesionale în România, cea mai mică din UE
În mai multe state membre ale Uniunii Europene, durata estimată medie a vieții profesionale și implicit de cotizare la pensie depășește 40 de ani. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Olanda (43,7 ani), Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani). Aceste cifre reflectă nu doar o cultură a muncii mai intensă, ci și politici publice care încurajează o viață profesională mai lungă.
În schimb, România se află pe ultimul loc în acest clasament, cu o durată medie a vieții profesionale de doar 32,2 ani. Alte țări cu durate scurte sunt Italia (32,9 ani) și Croația (34,0 ani). Aceste statistici sugerează că mulți români ies din câmpul muncii mai devreme decât cetățenii din alte state europene, ceea ce poate avea implicații semnificative asupra sistemului de pensii și economiei în general.
Bărbații lucrează, în medie, mai mulți ani decât femeile
Un alt aspect important este diferența de gen în ceea ce privește durata vieții profesionale. În UE, în 2023, bărbații au avut o durată estimată a vieții profesionale de 39,0 ani. Cele mai lungi durate pentru bărbați au fost înregistrate în Olanda (45,7 ani), Suedia (44,1 ani) și Danemarca și Irlanda (ambele 42,8 ani). La polul opus, cele mai scurte durate au fost în Croația (35,4 ani), Bulgaria și România (ambele 35,6 ani).
Pentru femei, durata medie a vieții profesionale active în UE în 2023 a fost de 34,7 ani. Suedia a înregistrat cea mai lungă durată pentru femei (41,9 ani), urmată de Olanda și Estonia (ambele 41,5 ani). Cele mai scurte durate pentru femei au fost în Italia (28,3 ani), România (28,5 ani) și Grecia (30,6 ani).
Aceste diferențe de gen pot fi explicate prin factori culturali și economici, dar și prin politicile naționale de susținere a muncii și a echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
Evoluția duratei medii a vieții profesionale în UE
Începând din 2013, durata medie preconizată a vieții active a crescut constant în UE, conform Eurostat. Acest trend ascendent a fost perturbat pentru prima dată în 2020, ca urmare a crizei COVID-19. În 2019, durata medie era de 35,9 ani, dar a scăzut la 35,6 ani în 2020. Totuși, în 2021, această valoare a revenit la nivelul său pre-pandemic.
Această fluctuație subliniază impactul semnificativ pe care evenimentele globale majore, cum ar fi o pandemie, îl pot avea asupra pieței muncii și a duratei vieții profesionale active.
Diferențele mari în durata vieții profesionale între România și alte state europene indică provocări semnificative pentru sistemul de pensii din România. Cu o durată de muncă mai scurtă și, implicit, contribuții mai mici la sistemul de pensii, românii se confruntă cu pensii mai mici comparativ cu cetățenii altor state europene. Este esențial ca politicile publice să se concentreze pe prelungirea vieții profesionale active și pe încurajarea unei culturi a muncii mai robuste pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în viitor
