Rușii s-au bombardat singuri. Zeci de bombe glisante au căzut în teritoriul Moscovei: unele dintre incidente, soldate cu morți și distrugeri

Bombele glisante folosite de armata rusă pentru a transforma orașele ucrainene în moloz au căzut și pe propriul teritoriu, cel mai probabil din cauza unor defecțiuni ale sistemelor de ghidare, dezvăluie un document intern consultat de The Washington Post (WaPo).

Potrivit documentului, cel puțin 38 de bombe glisante s-au prăbușit în regiunea Belgorod, la granița cu Ucraina, între aprilie 2023 și aprilie 2024.

Majoritatea bombelor au fost descoperite de civili – pădurari, fermieri sau localnici. În cele mai multe cazuri, Ministerul rus al Apărării nu a știut când au fost lansate, ceea ce indică faptul că unele dintre ele ar fi putut fi acolo chiar de câteva zile.

Cel puțin patru bombe au căzut asupra orașului Belgorod, centrul administrativ al regiunii cu același nume. Altele șapte au fost găsite în suburbiile din jur. Cele mai multe, 11, au căzut în districtul Graivoron, situat la granița cu Ucraina, iar unele dintre ele nu au putut fi recuperate din cauza „situației operaționale dificile”.

Documentul, interceptat de serviciile secrete ucrainene și transmis către WaPo, conține o listă a intervențiilor de curățare și evacuare în urma căderilor de bombe. Lista respectivă a fost întocmită cel mai probabil de Departamentul pentru Situații de Urgență al orașului Belgorod.

Astra, o sursă independentă de informare din Rusia, a constatat că multe dintre intervențiile semnalate în document se potrivesc cu incidentele recunoscute de autoritățile regionale și cele relatate de presa locală. Persoanele menționate ca martori s-au dovedit a fi rezidenți din zonele afectate.

Ruși uciși de propria armată

Deși bombele nu explodează în cele mai multe cazuri, totuși una dintre primele explozii înregistrate la Belgorod, în aprilie 2023, s-a soldat cu un crater imens pe o stradă în mod normal aglomerată. Ferestrele clădirilor din jur au fost spulberate, iar unele mașini au ajuns pe acoperișuri. Impactul s-a produs noaptea și nu au fost raportate victime. O zi mai târziu, a fost găsită o a doua bombă, neexplodată, îngropată în pământ.

Armata rusă a recunoscut la acea vreme că explozia a fost cauzată de „eliberarea accidentală a muniției” unui bombardier Su-34. Documentul a confirmat ulterior că fost vorba despre o bombă ghidată cu planare de tip FAB-500, adică de 500 de kilograme.

Autoritățile locale rămân, în general, tăcute în legătură cu incidentele de acest tip, raportând doar „accidente”, dând vina pe „bombardamente ucrainene” sau pur și simplu nemenționând exploziile, îndeosebi mai recent.

Guvernatorul Veaceslav Gladkov a spus doar că „a avut loc o explozie”. „Guvernatorul raportează de regulă ce anume a provocat explozia, dar de data aceasta a decis să nu o dezvăluie”, a precizat la acea vreme postul local independent Pepel. „Acest lucru confirmă indirect că explozia a fost cauzată de o bombă rusească. Natura distrugerii indică, de asemenea, acest lucru”, a adăugat acest post.

O altă explozie, produsă pe 12 mai, s-a soldat cu devastarea unui bloc de locuințe din Belgorod și cu moartea a 17 persoane. Armata rusă a dat vina pe o rachetă ucraineană, în timp ce Conflict Intelligence Team, un grup de cercetare din Rusia specializat în investigații din surse deschise, a stabilit că explozia a fost cauzată fie de o bombă FAB-500 căzută accidental, fie de o rachetă a sistemului rus de apărare antiaeriană.

Probleme la kitul de ghidare

„Un anumit procent din bombele rusești prezintă defecțiuni. Această problemă persistă de când au început să folosească aceste truse de ghidare UMPK. Credem că aceste lansări accidentale sunt cauzate de lipsa de fiabilitate a acestor kituri, ceva care nu pare să deranjeze Forțele Aeriene”, a declarat Ruslan Leviev, expert militar la Conflict Intelligence Group, care monitorizează din 2014 încoace activitățile militare rusești în Ucraina.

„Conform estimărilor noastre, doar o parte din aceste bombe eșuează, așa că nu este afectată eficacitatea practică a acestei arme, oricât de cinic ar suna”, a adăugat expertul militar rus. „Spre deosebire de bombele occidentale de înaltă precizie, kiturile UMPK sunt produse relativ ieftin și în cantități mari, folosind electronice civile, unde cerințele de fiabilitate sunt mult mai mici”, a explicat el.

Conflict Intelligence Team estimează o rată a eșecului între 4 și 6 la sută. „În condiții normale, un astfel de sistem trebuie îmbunătățit, cel puțin pentru a evita căderile în zonele populate de pe teritoriul nostru, pe care le-am văzut deja și care au dus și la victime. Nu știm dacă Federația Rusă alocă în prezent resurse pentru asta. Poate că sunt destul de mulțumiți de această situație”, a comunicat Conflict Intelligence Group.

Faptul că majoritatea bombelor glisante care eșuează și cad pe teritoriul Rusiei nu detonează sugerează că există un fel de sistem de siguranță pentru a fi împiedicate să explodeze în astfel de cazuri, a atras atenția Conflict Intelligence Team.

Bombele glisante, distrugătoare în Ucraina

Bombele glisante au pus o presiune suplimentară asupra apărării antiaeriene a Ucrainei și au jucat un rol esențial în demolarea orașului Avdiivka pentru a facilita înaintarea trupelor ruse de la sol.

Cel mai bun mijloc de apărare împotriva lor este sistemul de rachete sol-aer Patriot, care poate distruge o aeronavă rusească înainte ca aceasta să se apropie pentru a elibera bomba, dar Ucraina nu dispune de suficiente sisteme de acest tip.

La sfârșitul lunii martie, Ministerul rus al Apărării a anunțat dezvoltarea unei noi versiuni a bombelor sale glisante, și anume FAB-3000. Între timp, o bombă FAB-3000 a fost lansată pe 21 iunie împotriva satului ucrainean Lipțî.

Ministerul rus al Apărării a mai susținut că producția bombelor FAB-500 și FAB-1500 a crescut drastic. În timp ce Moscova se grăbește să producă bombe cât mai distrugătoare, unele dintre ele dau deja rateuri. Pe 29 iunie, o bombă FAB-3000 a căzut pe un câmp de lângă Șebekino, în regiunea Belgorod, și a explodat, dar nu s-au înregistrat victime, potrivit Astra.