Uitați de malurile mării, există un corp de apă pe Pământ care nu atinge nici măcar un singur litoral. Această regiune, situată în Oceanul Atlantic de Nord, se numește Marea Sargasso și se remarcă prin granițele sale unice.
O mare fără țărmuri
În loc să fie definită de uscat, Marea Sargasso este delimitată de curenți oceanici, astfel încât nu există nicio plajă Sargasso pe care să o vizitezi. Și poate că nici nu ați dori asta. Marea este acoperită de o alga maro-gălbuie cu miros neplăcut (numită Sargassum) și a devenit casa unei insule artificiale înfricoșătoare, cunoscută sub numele de „Pata de Gunoi” din Atlanticul de Nord.
Importanța ecologică și culturală
Cu toate acestea, Marea Sargasso rămâne un loc de o importanță ecologică, istorică și chiar culturală reală. O organizație specială creată pentru a proteja această mare excepțională o laudă ca fiind un „refugiu al biodiversității”, jucând un rol crucial în ecosistemul mai larg al Atlanticului de Nord. Comisia Mării Sargasso notează că specii pe cale de dispariție de anghile vin în această mare pentru a se reproduce, în timp ce balenele – în special cașaloții și balenele cu cocoașă – migrează prin ea, la fel ca tonul și alte tipuri de pești.
Marea Sargasso este esențială pentru susținerea ciclului de viață al mai multor specii amenințate și pe cale de dispariție, inclusiv rechinul Porbeagle și mai multe tipuri de țestoase. Renumitul biolog marin Dr. Sylvia Earle a descris-o ca fiind o „pădure tropicală aurie plutitoare”.
Un loc legendar și misterios
Marea Sargasso nu este doar legendară în ochii oceanografilor, ci este și subiectul folclorului. Cristofor Columb a documentat primele întâlniri cu covoarele ciudate de Sargassum în jurnalele sale de expediție din 1492. El a scris despre temerile marinarilor săi că algele i-ar putea încurca și trage pe fundul oceanului, sau că calmurile (doldrums) pe care le-au întâlnit în Marea Sargasso i-ar putea împiedica să se întoarcă în Spania.
Aceste temeri au devenit parte a mitologiei mării timp de secole, notorietatea sa fiind amplificată de asocierea cu Triunghiul Bermudelor, o zonă cunoscută pentru disparițiile inexplicabile de avioane și nave. Triunghiul este situat în partea sud-vestică a Mării Sargasso, între Bermuda, Florida și Puerto Rico.
Algele Sargassum ajung din ce în ce mai des pe țărmurile Americii de Nord și Caraibelor. (Foto: Mark Yokoyama/Flickr)
Granițele naturale ale Mării Sargasso
Marea Sargasso există datorită a patru curenți: Curentul Atlanticului de Nord la nord, Curentul Canarelor la est, Curentul Ecuatorial Atlantic de Nord la sud și Curentul Antilelor la vest. Acești curenți circulari, numiți giro-uri oceanice, efectiv captează masa de apă în interiorul lor, rezultând ceea ce Jules Verne a descris în „Douăzeci de mii de leghe sub mări” drept „un lac perfect în mijlocul Atlanticului.”
Marea Sargasso se află în Oceanul Atlantic de Nord. (Sursă: Livescience)
Amenințările contemporane
Totuși, în zilele noastre, acest „lac” este departe de a fi perfect. Marea Sargasso este acum sub o amenințare reală din cauza navigației – inclusiv zgomotul subacvatic, deteriorarea covoarelor de Sargassum și eliberarea de substanțe chimice, pescuitul excesiv, poluarea cu resturi plutitoare și, desigur, schimbările climatice. Datorită mișcărilor circulare ale giro-urilor oceanice, plasticul se adună în mare, formând urâta pată de gunoi care s-a format acolo.
Această mărturie gigantică a modului distructiv al omenirii se estimează că se întinde pe sute de kilometri și are o densitate de 200.000 de bucăți de gunoi pe kilometru pătrat.
Vezi și: Oceanele care se întâlnesc, dar nu se amestecă: fenomenul bizar care se întâmplă și la noi în țară
Viitorul Mării Sargasso
Un studiu publicat pe 8 decembrie a constatat că marea este mai caldă, mai sărată și mai acidă decât a fost vreodată de când au început înregistrările în 1954, și că acest lucru ar putea avea un impact serios și extins asupra altor sisteme oceanice. Autorul principal al raportului, oceanograful chimic Nicholas Bates, a avertizat că oceanul este cel mai cald de „milioane și milioane de ani”, ceea ce ar putea duce la schimbări semnificative în viața marină locală și în ciclul global al apei – „unde plouă sau unde nu plouă.”
Vorbind pentru LiveScience, profesorul Bates a admis că încălzirea globală ar putea fi ajuns la un punct din care este posibil să nu existe întoarcere pentru o perioadă lungă de timp.
În ciuda provocărilor, Marea Sargasso rămâne un element vital al ecosistemului Atlanticului de Nord și o mărturie a interacțiunii complexe dintre natură și activitățile umane.
