Sonda selenară chineză Chang’e-6 a decolat cu mostre de

Sonda lunară chineză Chang’e-6 a decolat marți de pe partea îndepărtată a Lunii, făcând un pas mai aproape de finalizarea unei misiuni ambițioase care subliniază ascensiunea Chinei ca superputere spațială, relatează CNN.

Într-un moment simbolic înainte de decolare, China a devenit, de asemenea, prima țară care și-a arborat steagul național pe partea îndepărtată a Lunii, care nu este niciodată vizibilă de pe Terra.

Sonda, care transportă primele roci lunare colectate vreodată de pe partea îndepărtată a Lunii, a decolat și a intrat pe orbita lunară marți dimineața devreme, după ce a reușit să colecteze cu succes eșantioane în cele două zile anterioare, potrivit unui comunicat al Administrației Naționale Spațiale Chineze (CNSA).

Călătoria de întoarcere pe Pământ a sondei este estimată să dureze aproximativ trei săptămâni, fiind așteptată o aterizare în regiunea Mongolia interioară din China, în jurul datei de 25 iunie.

Aducerea pe Terra a mostrelor ar oferi Chinei un avans în valorificarea beneficiilor strategice și științifice ale explorării extinse a Lunii – un domeniu din ce în ce mai competitiv care a contribuit la ceea ce șeful NASA, Bill Nelson, numește o nouă „cursă spațială”.

Aceasta este a doua oară când China colectează eșantioane de pe Lună, după ce Chang’e-5 a adus înapoi roci de pe partea vizibilă a Lunii în 2020.

La începutul acestui an, Bill Nelson a părut să recunoască faptul că ritmul Chinei – și preocupările legate de intențiile sale – au determinat urgența americană de a se întoarce pe Lună, la zeci de ani după misiunile NASA cu echipaj din programul Apollo.

O fotografie publiucată marți de CNSA pe platforma chineză Weibo, o rețea socială similară fostului Twitter, cunoscut acum drept X, arată suprafața forată într-o formă asemănătoare cu caracterul chinezesc „zhong”, sau „mijloc” în limba engleză – primul caracter din cuvântul chinezesc pentru „China”.

Sonda Chang’e-6 a rezistat „testului temperaturilor ridicate” și a colectat eșantioanele prin forarea suprafeței selenare și prin ridicarea solului și a rocilor cu un braț mecanic, a precizat CNSA.

După ce a colectat specimenele, Chang’e-6 a întins un braț robotic pentru a ridica steagul chinezesc, potrivit unei animații publicate de CNSA.

Steagul, realizat din rocă vulcanică bazalt, a fost proiectat pentru a rezista la coroziune și la temperaturile extreme de pe partea îndepărtată a Lunii, cu gândul la viitoarele misiuni lunare, a declarat un inginer de la Chang’e-6 pentru televiziunea de stat CCTV.

Roca „a fost zdrobită, topită și trasă în filamente cu un diametru de aproximativ o treime din cel al unui fir de păr uman, apoi filată în fir și țesută ca o pânză”, a declarat inginerul Zhou Changyi.

„Suprafața lunară este bogată în bazalt”, a adăugat Zhou. „Din moment ce vom construi o bază lunară în viitor, cel mai probabil va trebui să transformăm bazaltul în fibre și să îl folosim ca material de construcție.”

Regiunea de pe suprafața Lunii de unde au fost prelevate probele ce vor fi aduse pe Terra. Fotografie publicată de misiunea lunară a Chinei. Vehiculul lunar Chang’e 6/Weibo

Misiune istorică

Chang’e-6 a aterizat cu succes duminică dimineața în bazinul Polul Sud-Aitken, cel mai vechi bazin de impact al Lunii, format în urmă cu aproximativ 4 miliarde de ani. A fost pentru a doua oară când o misiune a ajuns cu succes pe partea îndepărtată a Lunii, după ce China a realizat pentru prima dată această performanță istorică în 2019 cu sonda Chang’e-4.

Dacă totul decurge conform planului, misiunea – care a început la 3 mai și este de așteptat să dureze 53 de zile – ar putea fi o etapă cheie în demersul Chinei de a deveni o putere spațială dominantă.

Planurile țării includ aterizarea astronauților pe Lună până în 2030 și construirea unei baze de cercetare la polul sud, o regiune despre care se crede că ar conține gheață de apă.

Probele colectate de către modulul Chang’e-6 ar putea oferi indicii cheie despre originea și evoluția Lunii, a Pământului și a sistemului solar, spun experții – în timp ce misiunea în sine oferă date importante și exersează utilizarea anumitor tehnici pentru a avansa ambițiile lunare ale Chinei.

„Enigmatica parte îndepărtată a Lunii este atât de diferită de partea apropiată a Lunii în atât de multe feluri, încât fără eșantioane returnate, oamenii de știință lunare nu pot înțelege pe deplin Luna ca un întreg corp planetar”, a declarat James Head, profesor emerit la Universitatea Brown, care a colaborat cu oamenii de știință chinezi care conduc misiunea. „Mostrele returnate de Chang’e 6 vor permite realizarea unor pași importanți în rezolvarea acestor probleme”.

Partea îndepărtată a Lunii este în afara razei de acțiune a comunicațiilor normale, ceea ce înseamnă că Chang’e-6 trebuie să se bazeze și pe un satelit care a fost lansat pe orbita lunară în luna martie, Queqiao-2.

China plănuiește să lanseze încă două misiuni din seria Chang-e, pe măsură ce se apropie de obiectivul său din 2030 de a trimite astronauți pe Lună.

Cursa spațială

Mai multe națiuni își extind programele lunare, punând tot mai mult accentul pe asigurarea accesului la resurse și pe continuarea explorării spațiului cosmic adânc.

Anul trecut, India a pus pentru prima dată o navă spațială pe Lună, în timp ce prima misiune de aselenizare a Rusiei din ultimele decenii s-a încheiat cu un eșec, când sonda Luna 25 s-a prăbușit pe suprafața lunară.

În ianuarie, Japonia a devenit a cincea țară care a reușit să aducă o navă spațială pe Lună, deși modul său de aselenizare, Moon Sniper, s-a confruntat cu probleme de alimentare din cauza unui unghi incorect în care a ajuns după atingerea suprafeței satelitului Terrei. În luna următoare, IM-1, o misiune finanțată de NASA și proiectată de firma privată Intuitive Machines, cu sediul în Texas, a aselenizat aproape de polul sud lunar.

Această aselenizare – prima realizată de o navă spațială fabricată de SUA în peste cinci decenii – se numără printre mai multe misiuni comerciale planificate, menite să exploreze suprafața lunară înainte ca NASA să încerce să readucă astronauții americani acolo începând cu 2026 și să construiască o tabără de bază științifică.