SUA critică decizia Curţii Penale Internaţionale de a cere mandate de arestare pentru Netanyahu și liderii Hamas: „Nu pui semnul egal între Israel și Hamas”

SUA critică decizia Curţii Penale Internaţionale de a cere mandate de arestare pentru Netanyahu și liderii Hamas: „Nu pui semnul egal între Israel și Hamas”

Administrația lui Joe Biden a criticat cu tărie demersul Curții Penale Internaționale de a solicita mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru ministrul apărării Yoav Gallant şi pentru trei lideri Hamas, acuzați de crime de război, afirmând că acest lucru pune pe picior de egalitate organizația teroristă Hamas cu Israel, un aliat important al SUA, a relatat CNN.

„Permiteți-mi să fiu clar, indiferent ce spune acest procuror, nu există nicio echivalență, niciuna, între Israel și Hamas”, a spus președintele SUA, Joe Biden.

„Este clar că Israelul dorește să facă tot ce poate pentru a asigura protecția civililor. Permiteți-mi să fiu clar: ceea ce se întâmplă nu este un genocid”, a adăugat el.

Procurorul-şef al CPI Karim Khan a cerut mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru ministrul israelian al apărării Yoav Gallant şi pentru Yajya Sinwar, Ismail Haniyeh şi Mohammed al-Masri, lideri ai grupării islamiste Hamas. El a precizat că are „motive rezonabile să creadă” că cei pe care-i vizează se fac vinovaţi de crime de război şi de crime împotriva umanităţii după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și pentru războiul care a urmat în Fâșia Gaza.

Procurorul a susținut luni, 20 mai, că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”.

Completul care va decide în privința mandatelor de arestare este format din 3 magistrați, iar președinte este Iulia Motoc, judecător român.

Este pentru prima dată când CPI îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Benamin Netanyahu lângă președintele rus Vladimir Putin, pentru care aceeași instituție a emis, în martie 2023, un mandat de arestare din cauza deportării de copii din Ucraina.

Fondată în 1998, în baza Statutului de la Roma, Curtea Penală Internațională judecă crime de război, crime de genocid și crime împotriva umanității. Tratatul CPI a fost ratificat de 123 de state, dar nu și de SUA, Rusia și Israel.