Recent, s-a pus în circulație volumul lui Andrei Marga, Teologie contemporană (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2024, 432 p.) -amplă analiză a ceea ce titlul semnalează. Redăm în cele ce urmează Coperta cărții, Prefața autorului și Cuprinsul volumului (Reporter).
„Lumea s-a umplut cu informații, descrieri și interpretări parțiale, care și antrenează puzderia de neînțelegeri și confuzii, atât de răspândite astăzi. Nu mai poate mira astfel atmosfera de luptă necruțătoare, de darwinism social, ce s-a instalat în jur. Fapt este că din optici parțiale rezultă adesea conflicte.
Oricum, nu se poate înțelege cultura contemporană – considerând contemporan ceea ce a urmat intrării în criza modernității europene, în ultima treime a secolului al XIX-lea – fără a cunoaște filosofia și teologia ce o reprezintă. Orice profilare a unei idei, personalități, opere, din domeniile vieții spirituale, are de luat în seamă ceea ce s-a petrecut de la apusul criticii moderne a religiei încoace.
Circumscriu acest fapt folosindu-mă de studii pe care le-am publicat pe parcursul anilor (vezi volumele Religia în epoca globalizării, 2004; Teologia Hodje, 2009; Introducere în filosofia contemporană, 2014; Absolutul astăzi. Teologia și filosofia lui Joseph Ratzinger, 2018; Filosofi și teologi actuali,2019) și adăugând studii noi. Volumul de față, Teologie contemporană, caută să dea imaginea sintetică asupra acestei perioade fecunde în evoluția teologiei.
Fapt de importanță crucială, acea teorie a formelor spiritului ce operează cu teza „depășirii istorice a religiei” s-a prăbușit. Generațiile de azi, inclusiv generației căreia îi aparțin, au trăit nemijlocit infirmarea acestei teze, când cercetările de sociologie și antropologie au atestat că religia a revenit din plin în viața oamenilor, și preluarea ei în concepții filosofice. Nu a revenit doar „nevoia de religie”, cum mai simplifică unii ceea ce se petrece, ci și religia ca formă a spiritului, cu oferta ei specifică pentru oameni.
Este încă tentant pentru mulți, mai ales în crizele economice, de raționalitate, de legitimare, de motivație și de creativitate de astăzi, refugiul într-un trecut mai mult sau mai puțin stilizat. Volumul Teologie contemporană este, alături de Introducerea în filosofia contemporană și celelalte scrieri de filosofiei și teologie pe care le-am publicat, parte a tabloului gândirii contemporane pe care l-am articulat. Convingerea ce-l subîntinde este că nu are cum vorbi la obiect de lumea în care trăim decât cel care caută să ia cel puțin notă de ceea ce s-a petrecut înăuntrul ei.
Aceasta este și rațiunea de bază a publicării volumului. El atestă cât de amplă a devenit nevoia de filosofie și teologie ancorate în lumea vieții trăite azi.
Preluarea în aceeași conceptualizare a datelor științei, artei, religiei contemporane și a răsfrângerilor lor în viața oamenilor schimbă filosofia. Nu mai este destul să observi ceea ce s-a petrecut în perioada contemporană a istoriei. Este nevoie de răspunsuri noi în situații esențial noi comparativ cu orice epocă trecută, în care oamenii trăiesc astăzi. Aceste răspunsuri presupun investigații filosofice și elaborarea de răspunsuri.
În ceea ce mă privește, m-a preocupat construirea unei concepții sincrone cu interogațiile de azi, încât ea ocupă scrieri pe care le-am publicat și sunt deja la dispoziția cititorului. În ele am arătat că valorile libertății, dreptății și înțelegerii sunt condiții ale unei vieți demne de om, dar astăzi aceste valori au nevoie de reflexivitate, încât resursele filosofiei și religiei, înțelese în profunzime, pot fi salutare. Nu doar relativismul este azi sursa neajunsurilor și de învins, ci și cinismul, comercialismul și elementarismul, ce au ocupat scena principală a vieții în modernitatea târzie.
Am avut contact cu religia nu doar prin educație într-o familie credincioasă. Am făcut studiile universitare în anii 1966-1971, în care religia și istoria ei doctrinară și eclezială se studiau la Filosofie. Am urmat studii la cei mai mari gânditori din lumea de azi, care au abordat, cu deschiderea de care este capabilă cultura cuprinzătoare, religia și au schimbat scena internațională. În calitate de rector am inițiat crearea rețelei de facultăți teologice (ortodoxie, catolicism, clasic și grec-oriental, reformism maghiar, unitarism, calvinism), de institute și biblioteci internaționale de studii iudaice, europene, americane, chineze, ruse, turcologie într-o universitate europeană, ceea ce a fost pentru mine ocazia de a citi cât mai mult, cu respect pentru fiecare denominațiune și cultură. Am susținut conferințe, în țară și în străinătate, în facultăți și institute, biserici și sinagogi ale acestor religii și denominațiuni, la care adaug facultăți și biserici neoprotestante, și am învățat mult de la fiecare.
Nu este ușor să faci o selecție de subiecte într-un teritoriu vast precum teologia contemporană. Mă încumet, totuși, la solicitări și încurajări din multe locuri. După ce a duc la zi abordarea religiei ce a urmat criticii ei moderne (I), abordez revenirea la religie cu câțiva dintre protagoniștii momentului (II), caut să captez impactul istoric al religiei (III), să aduc în atenție izvoare ale religiozității de azi (IV) și să examinez evoluții ce au avut loc sub ochii noștri (V). Reiau unele capitole și materiale din ceea ce am publicat anterior și adaug noi studii și articole.
Cartea de față este și un semn de gratitudine adresat celor cu care am avut ocazia de a coopera. Consider șansa cooperării cu fiecare ca unul dintre avantajele care m-au întâmpinat pe parcursul reflecției mele despre religie”.
Cuprinsul volumului Teologie contemporană este următorul:
„Partea I-a: După critica religiei: Noua pondere filosofică a religiei; Teze privind religia și Biblia; Partea a II-a: Revenirea la religie: Ritschl și revenirea la comunitate; von Harnack și istorizarea creștinismului; Karl Barth și preluarea crizei; Bultmann și demitologizarea în creștinism; Despre teologia lui Ellen G. White; Partea a III-a: Impactul religiei: Max Weber și Reforma. Etica protestantă a muncii; Habermas despre osmoza cunoștință- credință; Partea a IV-a: Izvoare: Lectura ebraică a Bibliei; Bartolomeu Anania astăzi; Iisus în noile interpretări creștine și iudaice; Statutul revelației în cunoaștere; Partea a V-a: Religia astăzi: Joseph Ratzinger și valorile ferme în modernitatea târzie; Hans Küng și cotitura în istoria religiilor; Gianfranco Ravasi și biografia lui Iisus.Surse”.
The post Teologie contemporană, Andrei Marga appeared first on Cotidianul RO.
