Transportul în comun din Iași, scos din epoca de piatră cu fonduri europene. Marea problemă încă nerezolvată de primărie: funcționalitatea

Fondurile europene au reprezentat principala sursă de finanțare pentru modernizarea transportului public din Iași: în ultimii ani au fost cumpărate 32 de tramvaie mari, de ultimă generație, iar alte 18 urmează să sosească până în 2026. Pe străzile orașului circulă deja 44 de autobuze electrice. Încă 25 urmează să ajungă în oraș, cumpărate tot prin programe de finanțare cu fonduri UE. 

Calea de rulare a tramvaielor a fost schimbată aproape integral în trei etape, din 1990 încoace, mai bine din jumătate dintre fondurile utilizate pentru aceste lucrări fiind nerambursabile. 

Însă, deși proiectele de modernizare au înghițit peste un miliard de lei, societatea civilă critică municipalitatea pentru ignorarea unui aspect esențial: funcționalitatea. Transportul public din Iași este blocat complet la orele de trafic intens. 

Investiție uriașă în calea de rulare 

O analiză a presei locale arată că, pe parcursul a trei exerciții financiare, folosind fonduri de la bugetul național, împrumuturi și fonduri europene, a fost refăcută aproape 100% infrastructura rutieră pentru tramvaie. Mai bine de jumătate din mai mult de un miliard de lei necesari în această investiție mamut, care a durat mai bine de 20 de ani în trei intervale de timp separate, sunt fonduri europene.

Sunt 70 de tramvaie care circulă zilnic în Iași pe cei 80 de kilometri de cale de rulare. Dintre acestea, 32 sunt noi. Celelalte 18 tramvaie contractate pe fonduri europene urmează să intre în curând „în producție”. În acel moment, vehiculele de transport noi, de ultimă generație, vor forma 72% din parcul auto activ al orașului.

Noile tramvaie din Iași

69 de autobuze electrice până în 2026

Iașiul are în momentul de față 44 de autobuze electrice, livrate în ultimii doi ani, care circulă pe cel mai des frecventate rute. Primăria a accesat, în plus, fonduri PNRR, pentru a contracta din Turcia alte 25 de autobuze electrice noi. Costul celei mai recente achiziții este de 70 de milioane de lei.

Bani europeni au fost accesați și pentru construirea unui hub intermodal, aflat la intrarea în oraș dinspre Holboca, localitate din zona metropolitană a Iașiului. 

În luna mai se mai află în procedură de recepție un sistem de e-ticketing similar cu cel din București: biletele individuale, pe hârtie, vor fi înlocuite cu carduri personalizate care pot fi încărcate cu credit și validate de fiecare dată când un pasager se urcă într-un mijloc de transport în comun. Valoarea acestei investiții este de peste 2,5 milioane de euro, trebuia să fie implementată la final de 2023, însă au existat unele întârzieri.

Autobuze electrice

Lipsesc benzile unice

Pe hârtie, transportul în comun din Iași rivalizează, la nivel de dotări și parc auto, cu cel din multe orașe europene. Însă la nivel practic, lucrurile stau mult mai rău, spun membrii societății civile consultați de Libertatea.

„Impactul fondurilor europene este evident la Iași, inclusiv la nivelul mijloacelor de transport. Nu cred că poate cineva nega schimbarea generată de aducerea noilor tramvaie și a autobuzelor electrice. Este un alt confort al călătoriei, un impact vizual plăcut, un aer de modernitate, care lipsea de pe străzile orașului. 

Acesta este aspectul pozitiv, pentru că mai e loc de multe alte mijloace de transport, cele aduse acum fiind insuficiente pentru nevoile traficului de persoane din oraș”, a declarat Laurențiu Radvan, istoric și profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, expert în materie de urbanism și transport în comun.

Radvan a explicat că, față de calculele de pe hârtie, în realitate lipsesc benzile unice, dedicate autobuzelor și tramvaielor, transportul către zona metropolitană a început să fie dezvoltat, dar este subdimensionat în contextul valorilor de trafic reale, iar absența proiectelor de infrastructură mare duce la blocaje zilnice în trafic la orele de vârf.

„Tramvaiele sunt frumoase, dar nu vin des și alternează încă cu mijloace vechi, depășite și zgomotoase. Autobuzele noi ar fi rapide, dacă nu ar fi blocate între alte mașini, neavând benzi dedicate pe multe dintre bulevarde. Străzile sunt oricum sufocate de autoturisme, iar un transport public modern și cu mijloace suficiente poate ar convinge mai mulți ieșeni să lase acasă mașinile personale. Eu unul susțin hotărât continuarea acestui proces și mă gândesc că poate vor fi folosite în continuare fonduri europene pentru asta”, a completat Laurențiu Radvan.

Laurențiu Radvan. Foto: cuzanet.ro

Tramvaiele noi sunt bune, dar nu suficiente

Investițiile în infrastructura locală nu sunt încă suficiente, crede Adrian Covăsnianu, specialist în mobilitate urbană, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care este și membru fondator al Asociației „Moldova vrea Autostradă”. 

Acesta a declarat, pentru Libertatea, că experții consultați pe subiectul nevoilor de transport comun în Iași au precizat că tramvaiele noi reprezintă circa 20% dintr-un minimum necesar de 130 pentru a face față fluxului de călători.

„Sunt oameni care se pricep mult mai bine decât mine și care au spus că ar fi necesar un minimum de 130 de tramvaie pentru nivelul actual de dezvoltare al Iașiului. Dar este clar că fondurile UE au venit ca o gură de oxigen, se vede asta în calitatea materialului rulant, care este în creștere. Dar lucrurile trebuie să continue, fie că vorbim de PNRR sau alte fonduri nerambursabile, trebuie dublate sau triplate printr-un efort din partea municipalității, pentru că necesarul este mult mai mare acum”, a declarat Adrian Covăsnianu, pentru Libertatea.

Covăsnianu a explicat că locuiește în zona metropolitană, în afara orașului, iar drumul spre oraș s-a îmbunătățit, în ultimul an, prin extinderea rețelei de transport public și către zona metropolitană. Dar, spune specialistul, numărul autobuzelor trebuie mult suplimentat și trebuie dublat cu benzi unice pentru transportul public în oraș.

Adrian Covăsnianu. Foto: clubferoviar.ro

Primăria, lipsită de ambiție

„Aș vrea mai multă ambiție la municipalitate, în a-și asuma complet elemente de mobilitate urbană durabilă: mai multe benzi unice. Am făcut și o analiză la un moment dat, da, poate sunt unele provocări, dar Iașiul se dezvoltă, nu mai vorbim doar despre un oraș, ci despre o întreagă zonă metropolitană, iar adevărul este că în momentul de față, transportul public nu ține pasul cu dezvoltarea urbanistică”, a punctat Adrian Covăsnianu.

Specialistul mai critică și lipsa unei rețele consistente de piste pentru bicicletă la nivelul orașului, mai ales că există o documentație și o planificare la primărie în acest sens, care trebuie doar implementată. „Fonduri europene sunt deja pentru astfel de proiecte, la Agenția de Dezvoltare Nord-Est, este o linie dedicată pentru partea de mobilitate urbană la care pot aplica orașele mari. După ce ne liniștim și trec alegerile, sper ca lucrurile să revină la normal și primăria să acceseze aceste fonduri”, a conchis specialistul.