Va aproba Curtea Penală Internațională mandate de

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a cerut mandate de arestare în principal pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, precum și pentru ministrul israelian al apărării Yoav Gallant. În afară de cei doi oficiali de rang înalt, procurorul-șef al CPI vrea mandate de arestare pentru liderul Hamas din Fâșia Gaza, Yahya Sinwar, șeful aripii militare a organizației islamiste palestiniene, Mohammed al-Masri, cunoscut sub numele de Mohammed Deif, și șeful Biroului Politic al Hamas, Ismail Haniyeh. Un complet de trei magistrați, printre care unul din România, va decide asupra emiterii acestor mandate, scrie The Guardian, care explică implicațiile cererii procurorului-șef Karim Khan.

Netanyahu și Gallant sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității prin „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, și țintirea deliberată a civililor în timpul conflictului” din Fâșia Gaza.

Acuzațiile aduse împotriva conducerii Hamas se concentrează pe atacul din 7 octombrie asupra sudului Israelului, care a declanșat războiul în curs. Acestea includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”.

Completul de magistrați care decide asupra mandatelor de arestare

Cererea de emitere a mandatelor merge acum la una dintre camerele preliminare din cadrul CPI și va fi analizată de un complet de trei magistrați. Camera implicată în acest caz este formată din judecători din România, Benin și Mexic. Nu este de la sine înțeles că aceștia vor aproba toate cererile lui Khan, însă specialiștii în drept subliniază că pragul probatoriu pentru emiterea unui mandat ține mai degrabă doar de „motive rezonabile” decât de „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, care este standardul pentru condamnarea în cadrul unui proces.

Iva Vukușici, expert în instituții juridice internaționale la Universitatea din Utrecht, Olanda, a declarat pentru The Guardian: „Acuzarea nu este proastă; nu ar greși în acest stadiu într-un caz atât de important. Așa că eu cred că judecătorii vor fi de acord cu mandatele”.

Mandatul trebuie să numească persoana, infracțiunile specifice pentru care se solicită arestarea și o declarație de fapte despre care se presupune că ar constitui acele infracțiuni. În cazurile anterioare, magistrații au avut nevoie de la o lună la câteva luni pentru a le emite.

Cu toate acestea, este probabil ca o presiune politică globală uriașă să se abată asupra celor trei judecători în următoarele zile, notează ziarul britanic.

Posibile consecințe pentru acuzați în cazul emiterii mandatelor de arestare

CPI nu dispune de o forță de poliție proprie sau de un mecanism de aplicare a legii, dar mandatele sale de arestare limitează opțiunile de călătorie pentru inculpați. Cele 124 de state membre CPI au obligația să-i aresteze, iar unele dintre aceste state ar putea face presiuni asupra unor state din afara jurisdicției CPI pentru a proceda la fel în teritoriul lor.

În practică, țările cu influență care nu sunt membre, cum ar fi SUA, Rusia și China, ar ignora aceste presiuni. Netanyahu și Gallant, de exemplu, ar putea în continuare să viziteze SUA. Se crede că Sinwar și Deif se află în Gaza, deci, deocamdată, sunt inaccesibili. Haniyeh se află în Qatar, care nu este membă a CPI.

Urmează și alte solicitări de mandate de arestare?

În declarația sa de luni, Khan a lăsat să se înțeleagă că ar putea urma mai multe cereri de arestare în legătură cu războiul dintre Israel și Hamas. Biroul său își continuă investigațiile, pe mai multe fronturi. El a menționat îndeosebi acuzațiile de violență sexuală comise în timpul atacului Hamas din 7 octombrie și „bombardamentele la scară largă care au provocat și continuă să provoace atât de mulți morți, răniți și suferințe în rândul civililor din Gaza”.

Khan a declarat că biroul său „nu va ezita să depună alte cereri de mandate de arestare dacă și când vom considera că a fost atins pragul unei perspective realiste de condamnare”.

Care este diferența dintre CPI și CIJ?

CPI anchetează și judecă persoane acuzate de crime de război, în timp ce Curtea Internațională de Justiție analizează responsabilitatea juridică a națiunilor. De exemplu, Africa de Sud a intentat un proces împotriva Israelului la CIJ în temeiul convenției privind genocidul.

Care este semnificația politică a mandatelor de arestare emise de CPI?

Dacă cererile procurorului-șef Karim Khan vor fi aprobate, atunci vom asista la unul dintre cele mai importante momente de la înființarea CPI, în 1998, deoarece ar fi pentru prima dată când va încerca să tragă la răspundere un aliat apropiat al Occidentului și, în special, al SUA. CPI a fost puternic criticată în Sudul Global pentru că și-ar concentra atenția prea mult asupra țărilor africane cu o influență redusă pe plan internațional. Cererea lui Khan sfidează în mod direct Washingtonul, care a făcut presiuni puternice asupra sa pentru a nu continua ancheta.

În declarația sa, Khan a ținut să precizeze că este în joc principiul egalității în fața legii. „Astăzi subliniem încă o dată că dreptul internațional și legile conflictelor armate se aplică tuturor”, a declarat el.

În încercarea de a proteja Israelul, SUA subliniază frecvent sistemul judiciar bine stabilit al acestei țări, inclusiv cel din domeniul militar.

Reacția Israelului

Cum era de așteptat, Benjamin Netanyahu a declarat că „respinge cu dezgust” mandatele de arestare cerute de procurorul-șef al CPI. „În calitate de premier al Israelului, resping cu dezgust comparaţia procurorului de la Haga între Israel”, o ţară „democratică” şi „ucigaşii în masă din Hamas”, a comunicat premierul israelian.

Preşedintele israelian Isaac Herzog a denunțat la rândul său o cerere „mai mult decât scandaloasă”. Acest demers al procurorului-șef al CPI „arată cât de mare este pericolul ca sistemul judiciar internaţional să se prăbuşească”, apreciază şeful statului israelian. Este „o măsură unilaterală politică ce înrăieşte teroriştii din întreaga lume şi încalcă toate regulile fundamentale ale Curţii” Penale Internaţionale, a insistat el.

„Noi nu ne vom uita ostaticii a căror întoarcere în siguranţă acasă ar trebui să fie principala grijă a comunităţii internaţionale. Ne aşteptăm ca toţi liderii lumii libere să condamne categoric această măsură şi să o respingă ferm”, a încheiat Isaac Herzog.

Ministrul israelian de externe Israel Katz a condamnat și el o „ruşine istorică de care ne vom aminti mereu”.

Reacția Hamas

De cealaltă parte, Hamas s-a prezentat drept o „victimă” care nu ar trebui vizată de cereri de mandate de arestare. În schimb, a salutat solicitările la adresa Israelului, catalogându-l drept „călău”.

„Hamas cere procurorului public să emită mandate de arestare şi să-i aresteze pe toţi criminalii de război, inclusiv conducătorii ocupaţiei, ofiţerii şi militarii implicaţi în crime împotriva poporului palestinian”, se într-un comunicat preluat de BBC News.

Hamas „cere de asemenea să se anuleze toate mandatele emise pe numele liderilor rezistenţei palestiniene (numiți teroriști de Israel – n.r.) cu privire la încălcarea convenţiilor şi rezoluţiilor ONU”.