Vulcanul Vezuviu din Italia – localizare, istoria erupțiilor, curiozități

În lume există mulți vulcani activi, însă din anumite considerente, Vezuviul este cel care stârnește, poate, cel mai mare interes în rândul specialiștilor și nu numai. Vulcanul italian este singurul activ din Europa continentală, fiind considerat unul dintre cei mai periculoși de pe Terra. Asta din cauză că, în urma numeroaselor sale erupții, și-au pierdut viața, probabil, câteva zeci de mii de oameni de oameni și au fost cauzate pagube semnificative.

De-a lungul istoriei au fost consemnate peste 80 de erupții ale Vezuviului, inclusiv una care este considerată printre cele mai traumatizante cataclisme ale lumii și care a marcat Antichitatea. Te invităm ca în cele ce urmează să descoperi cele mai interesante informații și curiozități despre Vezuviu.

Ce este un vulcan și de ce erupe

Termenul de vulcan se referă la o deschidere situată pe suprafața unei planete care permite evacuarea din interiorul său a unor materiale mai calde decât mediul înconjurător. Altfel spus, vulcanul este o formațiune geologică de formă conică, ce este creată prin acumularea materialelor provenite din erupția magmei. Aceasta provine dintr-un focar situat la adâncime în manta sau în scoarța unui corp ceresc și iese la suprafață printr-o deschidere denumită ventră vulcanică. Magma vulcanică reprezintă un amestec lichid care este alcătuit din minerale topite, gaze și fragmente de diferite roci, iar când aceasta ajunge la suprafață se numește lavă.

Conul vulcanului sau vârful se formează prin ridicarea scoarței sub presiunea gazelor și a magmei. Materiile topite și incandescente ies la suprafață printr-un crater, care poate avea diverse forme și dimensiuni. Oamenii din Antichitate credeau că vulcanii se află sub controlul zeilor. De altfel, cuvântul „vulcan” provine de la Vulcan, care era zeul roman al focului, aflăm de pe site-ul National Geographic. În prezent, există peste 1.500 de vulcani potențial activi în întreaga lume.

De câte tipuri sunt erupțiile vulcanice

Fenomenul prin care magma ajunge la suprafață poartă numele de erupție vulcanică și se produce atunci când scoarța terestră cedează chiar și la cea mai mică presiune. Punctele slabe sunt reprezentate de fisuri care apar la nivelul scoarței sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale. Erupțiile vulcanice sunt adeseori însoțită de cutremure, emisii de gaze, nori de cenușă, bombe vulcanice și lavă. Acestea sunt de două feluri: erupție efuzivă, adică acea erupție silențioasă, care scoată lava bazaltică la suprafață cu o viteză redusă, și erupție explozivă, care este violentă și în timpul căreia materialele vulcanice sunt aruncate în aer pe distanțe foarte mari.

Lava poate fi săracă în silicat și foarte periculoasă pentru persoanele care se află în apropiere de locul erupției. Erupția unui vulcan poate să debuteze printr-un jet fierbinte de gaze și de vapori de apă, urmat de expulzarea materialelor solide de diferite dimensiuni, după care lava poate să înceapă să curgă sub forma unor torenți ori a unor șuvoaie de foc pe marginile craterului. Felul în care un vulcan poate erupe depinde de compoziția lavei, dar și de cantitățile de gaze pe care acesta le conține, mai notează sursa citată.

Vezuviu: localizare și etimologie

Vezuviu (n.n. – în italiană Vesuvio; în latină Vesuvius) este unul dintre cei mai faimoși vulcani ai lumii și reprezintă unul dintre cele mai importante simboluri ale Italiei. Este un vulcan considerat încă activ, deși activitatea sa actuală constă mai degrabă în mult abur bogat în sulf, care provine din orificiile de ventilație de pe fundul și de pe pereții craterului. Vezuviul s-a format ca urmare a ciocnirii a două plăci tectonice, și anume cea africană și cea eurasiatică.

Craterul Vulcanului Vezuviu

Din punct de vedere geografic, Vezuviul este situat la aproximativ 10 kilometri distanță est de orașul Napoli, la mică distanță de țărm, în parcul național omonim din regiunea Campania din sudul Italiei. De altfel, acesta este unul dintre numeroșii vulcani care formează arcul vulcanic campanian. Primul nume al vulcanului a fost Vezuvius și era des folosit de autorii de la sfârșitul Republicii Romane și începutul Imperiului Roman. Alte forme au fost Vesaevus, Vesevus, Vesbius și Vesvius. În schimb, scriitorii din Grecia Antică au folosit numele Οὐεσούιον sau Οὐεσούιος.

Vezuviu: nu unul, ci doi vulcani!

Ceea ce numim în mod obișnuit vulcanul Vezuviu este, de fapt, un ansamblu de două vârfuri: Vezuviu și Monte Somma. Vezuviul constă dintr-un con mare, parțial înconjurat de marginea abruptă a unei caldere de vârf, care a rezultat din prăbușirea unei structuri mai vechi, mult mai înalte, ca urmare a unei erupții anterioare, relatează enciclopedia online Britannica. Deși este considerat „vârful principal”, Vezuviul a luat naștere, de fapt, din muntele Somma. În momentul de față, în apropiere de Vezuviu și pe versanții săi inferiori trăiesc mai mult de două milioane de italieni. Înălțimea actuală a vârfului Vezuviu este de 1.281 de metri, dar variază considerabil după fiecare erupție majoră. Craterul, care s-a format în timpul ultimei erupții, care s-a produs în anul 1944, are o adâncime de aproximativ 305 metri, un diametru de 610 metri, iar perimetrul bazei în jur de 75 de kilometri. De partea cealaltă, Monte Somma măsoară 1.149 de metri. Între cele două vârfuri se află Valle del Gigante (n.n. – Valea Gigantului).

Istoria erupțiilor Vezuviului

Vezuviul și-a câștigat faima datorită erupțiilor, care au dus la un număr mare de victime și au provocat distrugeri însemnate. Vulcanul italian a apărut, probabil, cu ceva mai puțin de 200.000 de ani în urmă și, deși era un vulcan relativ tânăr, a fost „adormit” timp de secole înainte de marea erupție din anul 79 d.Hr. După cum precizam anterior, Vezuviul a erupt de peste 80 de ori în istoria sa, iar cele mai faimoase erupții, în afară de cea pe care deja am amintit-o, au fost raportate mai multe erupții, cum ar fi cele din anii 203, 472, 512, 685, 787, 968, 991, 999 și 1007. Istoria a mai consemnat erupții importante și în anii 1794, 1822, 1872 și 1906, în timp ce ultima trezire a Vezuviului a avut loc în 1944, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Erupția a durat două săptămâni, iar în urma acesteia 40 de oameni au fost uciși, două orașe au fost grav afectate, iar 80 de avioane ale trupelor aliate, care erau staționate pe aerodromul Pompei, au fost distruse.

Erupția Veziviului care a distrus orașul Pompei

Cea mai cunoscută și, totodată, cea mai violentă erupție a avut loc la 24 august 79 d.Hr., atunci când au fost distruse vechile orașe romane Pompei, Herculaneum, Oplontis și vilele Stabiae. Datele exacte referitoare la acea catastrofă le datorăm marelui istoric roman Tacit. În anul 106 d.Hr., acesta i s-a adresat prietenului său Plinius cel Tânăr, nepotul comandantului flotei romane la Miseneum, Plinius cel Bătrân, pentru a-l ruga să-i transmită tot ce ştia despre erupţia Vezuviului şi moartea unchiului său. Plinius cel Tânăr i-a răspuns prin două scrisori lungi care s-au păstrat până în prezent.

Ruine ale oraşului antic Pompei

Cel mai afectat oraș a fost Pompei, care, situat fiind la doar 8 kilometri distanță, a fost ras de pe fața pământului în câteva ore. La acea vreme, aici trăiau în jur de 20.000 de oameni și era unul dintre cele mai cosmopolite şi mai prospere oraşe din Imperiul Roman. Specialiștii estimează că acea erupție a emis energie termală de 100.000 de ori mai mare comparativ cu cea emisa de bombele atomice lansate de americani asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, în 1945. Materialele vulcanice au fost arunate în aer cu o forţă atât de mare, încât acestea au acoperit totul pe o rază de 10-15 kilometri. Lava fierbinte cobora cu peste 100 km/h, iar a doua zi atinsese chiar 200 km/h.

Până nu demult, cercetătorii credeau că majoritatea localnicilor au murit din cauza faptului că au inhalat nori toxici de gaze și de cenușă. În realitate, temperatura emanată de lavă, care ar fi atins și 300 de grade Celsius, ar fi ucis oamenii în câteva secunde. Căldura de nesuportat ar fi vaporizat lichidul din corpul localnicilor, ceea ce ar fi provocat și explozia craniilor acestora, potrivit Ars Tehnica.

Curiozități despre Vezuviu

Înainte de anul 79 d.Hr., Vezuviul nu avea un nume, însă în urma erupției devastatoare din acel an, a fost botezat după Vulcan, zeul roman al focului.
Conul activ al Vezuviului a fost creat într-o calderă mare a vulcanului ancestral Monte Somma, despre care se crede că s-a format începând cu aproximativ 17.000 de ani în urmă.
Înainte de erupția din 79 d.Hr., regiunea fusese lovită de o serie de cutremure, iar cel mai devastator dintre acestea avusese loc în anul 62 d.Hr.
Specialiștii spun că, la apogeul acelei erupții devastatoare, Vezuviul a aruncat 1,5 milioane de tone de lavă pe secundă, care este echivalentul a 250.000 de elefanți adulți, potrivit Italian Notes.
Nici una dintre erupțiile ulterioare nu a fost la fel de mare sau distructivă ca cea pompeiană, dar Muntele Vezuviu este încă considerat unul dintre cei mai periculoși vulcani din lume.
Se spune că norul de cenușă care a rezultat în urma erupției din anul 472 a ajuns până deasupra orașului Istanbul de astăzi.
Erupția din 512 a fost atât de violentă încât oamenii care locuiau pe versanții Vezuviului au fost scutiți de plata taxelor de către regele ostrogoților, Theodoric cel Mare.
O altă erupție majoră, care a avut loc în decembrie 1631, a provocat moartea a circa 3.000 de oameni, iar lava a distrus mai multe sate din regiune.
În timpul erupției din 1906, Vezuviu a aruncat mai multă lavă ca niciodată, omorând 100 de oameni.
Se fac eforturi continue pentru reducerea numărului de locuitori din imediata apropiere a Vezuviului, catalogată drept „zonă roșie”. Astăzi, aici trăiesc peste 600 000 de oameni, iar autoritățile italiene au un plan pentru evacuarea lor de urgență. În funcție de direcția vântului, o eventuală erupție poate afecta grav locuitorii din marile orașe ca Napoli, Avellino și Salerno.

Vezi şi curiozităţi despre Vulcanul Etna!