Alegeri cruciale în Franța. Parisul este în alertă înainte de scrutinul care poate provoca un val de proteste: „Va fi un fel de război civil”

Adversarii și criticii partidului de extremă dreapta condus de Marine Le Pen, RN, avertizează că Franța se află în pragul unei catastrofe politice dacă un partid vădit antiimigrație, naționalist și eurosceptic va obține majoritatea în alegerile parlamentare din acest weekend. Pentru alegătorii obișnuiți, polarizarea politică din societatea franceză este o evoluție îngrijorătoare care îi face să se teamă pentru viitorul Franței, scrie CNBC.

„Suntem speriați de ceea ce s-ar putea întâmpla”, a declarat Amel, în vârstă de 34 de ani, pentru CNBC, înainte de ultimul tur de scrutin al alegerilor anticipate din Franța din acest weekend.

Votul este urmărit îndeaproape de toate păturile societății franceze pentru a vedea dacă partidul naționalist și anti-imigrație RN își consolidează victoria inițială din primul tur de scrutin sau dacă partidele de centru și de stânga au reușit să zădărnicească șansele partidului de a intra la guvernare.

„Suntem foarte nerăbdători și încercăm să-i convingem pe toți să voteze, încercăm să le spunem celor care nu votează să meargă să voteze și să încercăm să-i convingem pe cei care votează pentru extrema dreaptă că nu reprezintă un răspuns bun la problemele Franței”, a adăugat Amel, un terapeut care a declarat că va vota pentru noul Front Popular de stânga.

Partidul RN respinge eticheta de „extremist”, afirmând că apără valorile, cultura și cetățenii francezi într-un moment în care mulți s-au săturat de establishmentul politic francez care este condus de președintele Emmanuel Macron din 2017.

Dar adversarii și criticii lui RN avertizează că Franța se află în pragul unei catastrofe politice dacă un partid vădit anti-imigrație, naționalist și eurosceptic câștigă majoritatea în aceste alegeri anticipate convocate de Macron după ce partidul său a pierdut puternic în fața dreptei dure în alegerile pentru Parlamentul European din iunie. Prim-ministrul Gabriel Attal a declarat că alegătorii francezi au acum o „datorie morală” de a opri avansul partidului.

„Sunt îngrijorat de viitorul țării. Cred că este din ce în ce mai rău. Va fi ca un fel de război civil. Sper că nu se va ajunge acolo, dar oamenii pur și simplu nu se vor mai amesteca și vor fi speriați unii de alții. Și acest lucru este foarte înfricoșător”, a declarat Amel, care a preferat să își dea doar prenumele din cauza naturii sensibile a situației.

Alegerile anticipate au scos în evidență polarizarea politică a țării, sondajele de dinaintea turului final de scrutin de duminică implicând o națiune profund divizată.

Strategia celorlalte partide pentru a împiedica RN

În primul tur al alegerilor, partidul de extremă dreapta RN a obținut 33% din voturi, în timp ce partidul de stânga Noul Front Popular (NFP) a obținut 28%, iar coaliția partidelor care îl susțin pe Macron (Ensemble, sau Împreună) a obținut 20% din voturi.

De la rezultatele primului tur de scrutin, partidele de centru-dreapta și de stânga au depus toate eforturile pentru a împiedica partidul extremist RN să formeze o majoritate parlamentară, după al doilea tur de scrutin. Unindu-și forțele într-un așa-numit „front republican”, partidele de centru și de stânga și-au retras candidații în multe circumscripții în care unul dintre candidații lor era mai bine plasat pentru a învinge RN.

Oferind alegătorilor o alegere mai clară și mai puține opțiuni, frontul împotriva extremei drepte speră că electoratul va vota pentru candidatul care nu face parte din RN.

Aproape 30.000 de poliţişti pentru alegeri

Modul în care națiunea va reacționa la rezultat este, de asemenea, incert. Franța nu este străină de tulburările civile, având în vedere amploarea mișcării antiguvernamentale „Vestele galbene” din ultimii ani și protestele de stradă de la primul tur de scrutin din 30 iunie.

Ministerul francez de Interne pare să se pregătească pentru mai multe probleme după scrutinul de duminică, fiind pregătit să desfășoare aproximativ 30.000 de ofițeri pe întreg teritoriul Franței în noaptea de duminică spre luni, pe fondul temerilor de violențe după închiderea urnelor. Ministrul de interne Gérald Darmanin a declarat că 5.000 de polițiști vor fi la datorie în Paris și în împrejurimi pentru „a se asigura că dreapta radicală și stânga radicală nu profită de situație pentru a provoca haos”.

Un membru al jandarmeriei, forța militară a Franței responsabilă cu aplicarea legii și ordinea publică, a declarat pentru CNBC că „alegerile franceze sunt o harababură” și că „diviziunea publică a fost rareori atât de flagrantă în Franța”.

Ofițerul – tată a trei copii, în vârstă de 40 de ani, și alegător de dreapta – a declarat că polarizarea din societatea franceză este „foarte îngrijorătoare, dar, din păcate, normală în contextul diversității societății noastre”.

„Din ce în ce mai mulți oameni cu valori și educații diferite sunt forțați să coexiste, iar acest lucru în mod clar nu funcționează”, a declarat ofițerul, care lucrează în Bordeaux, în sud-vestul Franței.

„Sunt îngrijorat pentru viitorul țării, deoarece suntem prea generoși cu oamenii care nu sunt dispuși să se integreze și să contribuie la societatea noastră, acest lucru nu poate dura”. Ofițerul de poliție a declarat că se așteaptă la tulburări civile după vot, indiferent de partidul care a obținut cele mai multe voturi. „Vor fi tulburări civile indiferent cine va fi ales, aceasta este Franța și oamenii își spun părerea.”

Experții politici sunt de acord că actuala atmosferă febrilă din politica franceză și antagonismul dintre principalele grupuri de alegători sunt ingredientele pentru noi tulburări civile, punctează CNBC.

„Aveți aici toate rețetele pentru o scenă politică superpolarizată, iar acest lucru, desigur, se traduce în societatea civilă în ansamblu”, a declarat pentru CNBC Philippe Marlière, profesor de politică franceză și europeană la University College London.

„Dacă doar 33-34% dintre oameni votează pentru extrema dreaptă, înseamnă că restul se ferește de acest lucru sau se opune complet, astfel încât acest lucru se va traduce la fiecare nivel al politicii – politica instituțională, politica de partid, Adunarea Națională, dar și în societate. Veți avea o societate foarte polarizată, în care tinerii, minoritățile etnice, femeile, în special feministele, vor fi foarte îngrijorați”, a spus el.

Marlière nu a exclus posibilitatea unor violențe pe străzi în cazul în care un partid de extremă dreapta ar fi ales la guvernare. „Nu suntem încă acolo. Dar dacă există politici foarte nepopulare, foarte antagonizante și foarte ostile pentru unele grupuri, vor exista demonstrații la o scară la care veți avea tulburări în stradă”, a spus el.

Analiștii prevăd că este mai puțin probabil ca RN să poată obține o majoritate absolută de 289 de locuri în Adunarea Națională cu 577 de locuri, dar este totuși probabil să adune cele mai multe voturi, creând dureri de cap pentru Macron și incertitudine pentru perspectivele politice și economice ale Franței.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat dizolvarea Adunării Naţionale și organizarea de alegeri parlamentare pe 10 iunie, la o zi după ce alianța aflată la guvernare a pierdut categoric alegerile europarlamentare în fața RN.

Please follow and like us: