Recent, Parlamentul României a adoptat o lege controversată, cunoscută sub numele de „Legea mirosurilor”, care a stârnit reacții aprinse atât din partea fermierilor, cât și a locuitorilor de la bloc.
Inițiativa legislativă, menită să reglementeze disconfortul olfactiv cauzat de diverse activități, se aplică nu doar fermierilor, ci și persoanelor care locuiesc în blocuri rezidențiale.
Cum te poți trezi cu amendă pentru mirosurile care îți ies din casă, din apartament
„La elaborarea Legii mirosurilor, a muncit o echipă de specialişti din diverse domenii. Din documentarea noastră a rezultat că există standarde, metodologie şi aparatură privind măsurarea intensităţii mirosurilor. În România există cel puţin un laborator acreditat RENAR pentru determinarea nivelului de miros prin olfactometrie dinamică şi anume Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (ECOIND). Buletinele de analiză eliberate de către un laborator acreditat sunt valabile la nivel internaţional. Prin urmare, în România se pot efectua determinări ale nivelului de disconfort olfactiv”, a arătat Rodica Militaru.
Rodica Militaru, membră a USR și una dintre inițiatoarele legii, explică faptul că legea vizează reducerea disconfortului olfactiv generat nu numai de activități industriale, ci și de comportamente cotidiene, cum ar fi gătitul. „Există activități care sunt deja reglementate și care necesită autorizație de mediu. Ce aduce nou legea mirosului este includerea disconfortului olfactiv printre criteriile de intervenție ale autorităților”, a declarat Militaru.
Implicații și controverse pentru legea mirosurilor
Această lege îi poate afecta pe cei care gătesc alimente cu miros intens, cum ar fi peștele sau ceapa, mai ales dacă obișnuiesc să lase ușa deschisă, permițând astfel mirosurilor să invadeze spațiile comune. Acest comportament, des întâlnit în blocurile de locuințe, ar putea acum atrage amenzi semnificative, de până la 30.000 de lei pentru persoanele fizice și până la 80.000 de lei pentru entități juridice.
„Cred că vecinii ar trebui să fie preocupaţi de buna convieţuire. Nici înainte de apariţia legii nu era de dorit ca în loc să deschidă geamul când găteşte, vecinul să deschidă uşa spre hol, să se răspândească mirosul de gătit în tot blocul. Dar dacă există acest obicei în mod constant şi vecinul nu ţine cont de solicitările celorlaţi locatari, da, legea poate fi invocată. Dacă mirosurile sunt ocazionale şi în aer liber, cred că putem fi cu toţii înţelegători”, a mai declarat Rodica Militaru.
Deși legea are potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții prin reducerea poluării olfactive, există și preocupări legate de posibilitatea abuzurilor. Militaru subliniază că, deși mirosurile de mâncare sunt o parte normală a vieții de zi cu zi, repetarea constantă a unor astfel de incidente poate duce la sancțiuni. În plus, chiar și mirosurile plăcute, cum ar fi cele de ciocolată sau cafea, pot deveni supărătoare dacă sunt permanente și provin de la fabrici care operează non-stop.
Un aspect important al legii este capacitatea ei de a aborda nu doar mirosurile neplăcute, dar și pe cele care, deși inițial agreabile, devin iritante prin persistență. Acest lucru arată că legea încearcă să echilibreze între nevoia de reglementare și riscul de a afecta activități obișnuite ale cetățenilor.
În concluzie, „Legea mirosurilor” marchează un pas important în legislația românească privind protecția mediului, venind cu noi provocări pentru implementare și adaptare la nivelul comportamentului zilnic al populației. În timp ce intenția legii este de a îmbunătăți calitatea vieții și de a preveni problemele de sănătate asociate cu poluarea olfactivă, rămâne de văzut cum se va reflecta aceasta în practică și cum vor reacționa cetățenii la noile reglementări.