AUR cere despăgubiri de 100.000 de euro pe zi de la PSD, pe motiv că a furat startul campaniei electorale. Legea, în avantajul partidelor

În România, reclama electorală este interzisă în afara campaniei, respectiv perioada 10 mai – 8 iunie 2024. Decizia a fost luată printr-o Hotărâre a Autorității Electorale Permanente publicată în martie 2024, în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, nimeni nu respectă aceste prevederi, drept urmare toate localitățile au fost împânzite cu afișe și bannere în favoarea candidaților.

Legea spune că reclama politică nu e publicitate electorală

La Vaslui, organizația județeană AUR a dat în judecată PSD, solicitând ca afișele electorale în favoarea candidaților la primăria municipiului, Lucian Braniște și la Consiliul Județean, Ciprian Ionuț Trifan, să fie date jos, pentru că au fost postate cu săptămâni bune înainte de startul oficial al campaniei.

În cerere, cei de la AUR se arată prejudiciați de acțiunile electorale ale social-democraților, contracandidați la alegerile locale din 9 iunie 2024. Drept urmare, ei au solicitat plata unor daune cominatorii în cuantum de 100.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere, până la ridicarea efectivă a panotajului electoral, considerând că a fost încălcat principiul egalității de șanse în alegeri. Acțiunea în instanță a fost depusă pe cale de ordonanță președințială, procedură care se aplică pentru situațiile urgente.

Potrivit art. 20, alin. 1 din Hotărârea privind aprobarea ghidului finanțării campaniei electorale, este considerată propagandă orice material scris, audio sau video care îndeplinește următoarele condiții:

Se referă în mod direct la un candidat sau partid politic care participă la alegeri, clar identificat
Este utilizat în perioada 10 mai – 8 iunie 2024, ora 07:00
Are ca obiectiv electoral și se adresează publicului larg
Depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului

Paradoxuri românești: promovarea electorală în afara campaniei, interzisă și permisă în același timp

Pe de altă parte, publicitatea politică este permisă și în perioadele dintre campaniile electorale, fiind prevăzută de Legea 185/2013, privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate. Legislația face diferență între reclama politică și cea electorală, care este interzisă între campanii. În fapt, partidele care își promovează candidații se ascund în spatele faptului că legea nu e prea clară în a diferenția cele două tipuri de mesaje.

Acţiunile de publicitate sau promovare electorală sunt reglementate de legislaţia electorală care conţine reguli stricte referitoare la formatul materialelor de propagandă electorală, locul în care acestea pot fi amplasate şi competenţa birourilor electorale de circumscripţie privind modul de desfăşurare a campaniei electorale. Prin urmare, legislaţia electorală se aplică numai acţiunilor de publicitate efectuate de către competitorii electorali în campaniile electorale.

Practic, dacă nu e campanie, afișele nu sunt considerate electorale, cu toate că este evident că scopul lor este de a promova un candidat.

Argumentul PSD: Și AUR face la fel

Acesta a fost și argumentul folosit de PSD Vaslui în instanță. Avocatul partidului spune că afișele lor respectă regulile impuse de AEP: să nu îndemne la vot, să nu apară ștampila cu ”votat” și să nu precizeze data de 9 iunie. ”Este evident că materialele noastre de publicitate respectă aceste reguli”, s-a lăudat avocatul în instanță.

Cu alte cuvinte, promovarea unor candidați nu este considerată publicitate electorală, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de mai sus, arată reprezentantul PSD. Acesta mai folosește un argument: toată lumea o face, inclusiv AUR.

”Este evident că AUR cunoaşte legile aplicabile în România în perioada de dinaintea începerii campaniei electorale şi nu le confundă cu legile aplicabile în timpul campaniei electorale, altfel nu ar fi împânzit şi ei ţara cu corturi, bannere şi alte materiale de publicitate”, se arată în încheierea de ședință consultată de FANATIK.

Judecătorii recunosc: ”Nu există prevederi legale care să interzică promovarea politică în afara campaniei”

Instanța a decis să respingă cererea AUR, însă doar pentru că aceasta nu justifică procedura de urgență a ordonanței președințiale, în condițiile în care ea trebuia însoțită de o altă acțiune, care să judece fondul problemei. Însă chiar și judecătorii au constatat că publicitatea electorală nu este reglementată în afara campaniei. În aceste condiții, singurele instituții care pot stabili legalitatea unor panouri cu mesaje politice sunt autoritățile locale, însă acestea  pot verifica doar dacă sunt amplasate corect și dețin toate avizele.

”Tribunalul reține că nu există prevederi legale care să interzică partidelor să-şi facă promovare politică în afara perioadei de campanie electorală, prin orice mijloc permis de legile care reglementează domeniul publicității.

Legea alegerilor locale reglementează doar desfășurarea campaniei electorale, publicitatea electorală din afara campaniei nefiind reglementată decât de legislația din domeniul publicității”, se arată în motivarea instanței. Decizia nu este definitivă, și poate fi atacată în decurs de cinci zile de la data pronunțării.