Prejudiciul din Dosarul Hexi Pharma nu poate fi recuperat prin confiscare specială de la urmașii lui Dan Condrea, deoarece instanțele au reținut că procurorii DNA n-au îndeplinit o obligație procedurală cu fostele soții ale lui Dan Condrea, Laura Marilena Georgescu și Uliana Ochinciuc.
Fostul patron Hexi Pharma, care s-a sinucis în 2016 în timpul urmăririi penale, avea cu fiecare câte un copil și le-a lăsat 5,6 milioane de euro, bani despre care procurorii spun că provin din afacerile cu dezinfectanți diluați.
Nu au primit întregul rechizitoriu
Pe scurt, în 2018, atunci când DNA a instituit măsura confiscării speciale asupra întregii averi a lui Dan Condrea, procurorii au comunicat către urmașii acestuia doar o ordonanță, nu întregul rechizitoriu, fapt considerat de judecători ca fiind un viciu procedural.
Procurorii DNA au cerut Tribunalului București, pe 27 martie 2023, confiscarea sumelor de 2.275.672 de euro, 9.876.717 lei şi 1.440.000 de euro (în total aproximativ 5,6 milioane de euro) din averea lui Dan Condrea.
În proces, în calitate de „persoane interesate”, stau David Condrea (fiul cel mic al fostului patron Hexi Pharma cu Uliana Ochinciuc, reprezentant legal) și Camelia Magdalena Condrea (reprezentată Laura Marilena Georgescu, prima soție a fostului patron Hexi Pharma).
Ochinciuc Uliana. Foto: Hepta
Prin hotărârile din 5 februarie 2024 și 12 iulie 2024, Tribunalul și Curtea de Apel București au reținut, în esență, că urmașii minori și fostele partenere de viață ale lui Dan Condrea trebuiau să intre în posesia rechizitoriului din Dosarul Hexi Pharma, în momentul când li s-a comunicat soluția de clasare a anchetei în ceea ce-i privește pentru spălare de bani, precum și cu privire la instituirea măsurii confiscării speciale.
Asta pentru că – spun judecătorii – fiecare avea dreptul să citească actul de sesizare, să afle acuzațiile și să poată formula contestații. Cum nu s-a întâmplat așa, cererea de confiscare specială depusă de DNA a fost respinsă ca inadmisibilă.
Laura Marilena Georgescu. Foto: Captură Antena 3
Proces penal încetat în 2023
„Verificând în concret realizarea obligaţiei de către Direcţia Naţională Anticorupţie, se constată că referatului prin care a fost sesizat judecătorul de cameră preliminară i-au fost ataşate dovezile de comunicare ale soluţiei de clasare către moştenitorii defunctului (Condea Dan – n.r.) (…) fără a comunica şi copia rechizitoriului prin care s-a dispus soluţia”, se arată în motivarea Tribunalului București.
Cererea procurorilor DNA a fost depusă la tribunal pe 27 martie 2023, după ce Curtea de Apel București a constatat, pe 3 martie 2023, intervenția prescripției și a dispus încetarea procesului penal în privința companiei Hexi Pharma și a foștilor directori, Flori Dinu și Mihai Leva.
Flori Dinu și Mihai Leva, directori Hexi Pharma. Foto: Ionuț Mureșan
Deși au scăpat de răspunderea penală, compania și inculpații au rămas să plătească prejudiciul, de peste 11 milioane de lei, adică tot atât cât vor procurorii să confiște de la urmașii lui Dan Condrea.
Reamintim că fostul patron al Hexi Pharma s-a sinucis pe data de 23 mai 2016, intrând cu mașina într-un copac de pe șoseaua care leagă Corbeanca de Buftea, cu o zi înainte să meargă la Parchetul General, unde era citat în dosarul dezinfectanților diluați.
Ancheta și procesul au dovedit că Dan Condrea a distrus buletinele de analize din care reieșea că produsele biocide pe care le vindea spitalelor erau diluate și a ordonat ștergerea datelor din calculatoarele firmei.
Dan Alexandru Condrea. Foto: Hepta
Procurorii pot să formuleze o nouă cerere
Libertatea a consultat motivarea deciziei Curții de Apel București, prin care judecătorii au respins definitiv cererea procurorilor DNA de confiscare de la familia lui Dan Condrea a sumelor de bani sau a bunurilor până la valoarea de 5,6 milioane de euro:
„În cazul în care procurorul a dispus clasarea şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale, ordonanţa de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza (…), după expirarea termenului (n.r. – de 20 de zile de la comunicarea rechizitoriului) sau după pronunţarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă.
Totodată, potrivit art. 549 indice 1 alin. (6) C. proc. pen. (n.r. – procedura confiscării), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi persoanele prevăzute la alin. (3) pot face, motivat, contestaţie.
Prin urmare, textele antereferite instituie condiţii privind actul de sesizare a instanţei şi menţionează expres necesitatea expirării termenelor prevăzute de art. 349-340 C.proc.pen. pentru formularea sesizării prevăzute de (n.r. – procedura confiscării).
Astfel, sesizarea judecătorului de cameră preliminară înainte de expirarea termenelor prevăzute de art. 339-340 Cod pr.pen. va atrage respingerea sesizării ca inadmisibilă.
În continuare, apreciază judecătorii de cameră preliminară că în mod corect a fost reţinut în încheierea atacată că termenul prevăzut de art. 339 alin. 4 Cod pr.pen (n.r. – de 20 de zile) nu s-a împlinit în privinţa persoanelor interesate, ba mai mult, nici nu a început să curgă.
Așadar, judecătorii Curții constată că în mod judicios judecătorul primei instanțe a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile (…) pentru a se putea dispune confiscarea specială, nefiind rămasă o soluție definitivă în dosarul de urmărire penală 496/P/2018 pentru persoana interesată (n.r. – Condrea David), fiind necesar ca mai întâi să rămână definitivă soluția de clasare, iar ulterior parchetul să formuleze o nouă cerere prin care să obțină confiscarea”, se arată în decizia Curții de Apel București.
Cum s-a „diluat” în instanțe scandalul „Hexi Pharma”
În urma scandalului privind livrarea de dezinfectanți diluați pentru sute de spitale din România, împotriva conducerii și a companiei Hexi Pharma au fost deschise două dosare:
Dosarul de înşelăciune care viza compania Hexi Pharma a fost închis prin prescripție pe data de 3 martie 2023, judecătorii constatând că s-a stins răspunderea penală pentru directorii Flori Dinu și Mihai Leva. „Practica curentă a Hexi Pharma era ca procentul de substanță activă existent în produsele comercializate să fie mai mic decât cel menționat pe etichete”, arătau judecătorii în motivare.
Dosarul de evaziune fiscală la Hexi Pharma s-a încheiat în faza de apel cu condamnarea directorului Miron Panaitescu (prietenul din copilărie al lui Dan Condrea) la 5 ani și o lună de pușcărie, în condițiile în care acesta avea o condamnare mai veche. În schimb, Erdei Attila a scăpat prin prescripție. Afaceristul Dan Condrea și firma Hexi Pharma Co. SRL au dat statului o „țeapă” de 1,7 milioane de lei, prejudiciu nerecuperat nici până în prezent, instanța stabilind ca firma să răspundă material în locul fostului patron.
Din 41 de substanțe livrate, 39 erau neconforme
Magistrații de la Curtea de Apel București au reținut în motivarea deciziei de încetare a procesului penal că nu există niciun dubiu că Hexi Pharma a comercializat dezinfectanți diluați, acesta fiind un aspect recunoscut de inculpați și dovedit prin expertize:
„Dezinfectantul chimic, în funcţie de compoziţie şi concentraţie, poate să inhibe creşterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau să aibă o acţiune letală asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
Din cele de mai sus se desprinde fără echivoc ideea potrivit căreia există o corelație directă între concentrația de substanță activă a unui produs biocid și eficacitatea acestuia, câtă vreme, pentru a-și atinge scopul/acțiunea, respectiva substanță trebuie să fie într-o cantitate care să o facă aptă în acest sens.
Din actele existente la dosarul cauzei rezultă că (…) 39 de produse din cele 41 comercializate către 340 de unități sanitare au fost neconforme sub aspectul concentrației de substanțe active și al eficienței biocide.
Din materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale, dar și al cercetării judecătorești în fond și apel a rezultat, mai presus de dubiu, că practica curentă a SC Hexi Pharma Co. SRL era ca procentul de substanță activă existent în produsele comercializate să fie mai mic decât cel menționat pe etichete”, arată judecătorii.
În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
Procurorii arătau că, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare „prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.
Foto colaj: Inquam Photos/Octav Ganea, Hepta, captură Antena3
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/alimente-congelatev1.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/edits-for-fanatik-5-4.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/a-murit-james-earl-jones.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/dennis-man-in-meciul-de-fotbal-dintre-kosovo-si-romania-scaled.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/alina-plugaru.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/criminali.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/bere-fara-alcool-nisip-la-rinichi.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/horo-zodii-v1.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/ce-se-intampla-cu-transferurile-lui-olimpiu-morutan-si-marius-marin-anuntul-lui-ioan-becali.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/romania-lituania-liga-natiunilor-9092024-1-3-scaled-e1725921788986.jpg)
