Gruparea rebelă yemenită Houthi, care este cunoscută și sub denumirea de „Ansar Allah”, a fost fondată în anii ’90 de frații Houthi, un grup de lideri religioși aparținând minorității Zaidi, o ramură a islamului șiit.
În timp, această organizație a evoluat într-o forță militară semnificativă și a jucat un rol semnificativ în conflictele care au avut loc în Yemen, inclusiv Războiul civil din această țară, cunoscut și sub numele de insurgența Houthi. Această mișcare a atras atenția la începutul anilor 2000, atunci când a început să conteste guvernul yemenit, pe care îl acuza de corupție și de favorizarea grupurilor sunnite. Frații Houthi și susținătorii acestora au început să organizeze proteste și au format o mișcare armată pentru a-și susține revendicările. Confruntările armate dintre rebelii Houthi și guvernul yemenit au escaladat în timp, ducând la mai multe conflicte în regiune.
Ce este gruparea rebelă Houthi
Gruparea rebelă Houthi este o grupare politică și religioasă armată, care susține minoritatea musulmană șiită Zaidi din Yemen, care cândva era o forță în această țară. Această miliție yemenită a fost denumită după numele fondatorului mișcării, Hussein al-Houthi.
Actualul lider al grupării este fratele acestuia, Abdul Malik al-Houthi. Mișcarea a luat ființă în anii ’90 ca reacție a promovării de către guvernele saudit și yemenit a islamului sunnit, rival celui șiit. În momentul de față se estimează că gruparea rebelă numără în jur de 20.000 de luptători și controlează cea mai mare parte a vestului țării și coasta Mării Roșii. Cunoscută în mod oficial sub numele de Ansar Allah (n.n. – Partizanii lui Dumnezeu), gruparea rebelă a fost formată cu scopul să combată corupția președintelui din acea perioadă, Ali Abdullah Saleh, și să încerce să câștige o mai mare autonomie în nordul Yemenului.
Rolul Houthi în „Primăvara arabă”
Începând din 2014, gruparea rebelă Houthi duce un război civil sângeros împotriva guvernului yemenit, care este recunoscut la nivel internațional și sprijinit de o coaliție de țări arabe, care este condusă de Arabia Saudită și de Emiratele Arabe Unite. Până la începutul anului 2022, războiul a provocat aproximativ 377.000 de morți și a provocat strămutarea a patru milioane de persoane, potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU).
Consiliul de Securitate al ONU a declarat că, în 2010, gruparea Houthi avea între 100.000 și 120.000 de adepți, aceștia fiind reprezentanți de trupe înarmate și de susținători neînarmați. Adepții, numiți zaydiți, trăiesc cu precădere în Yemen, unde formează aproximativ 45% din totalul populației. Aceștia nu recunosc decât primii cinci imami, până la imamul Zayd ibn Ali, care a murit în 740 d.Hr. în centrul Irakului. Sprijinit de armata Arabiei Saudite, Saleh a încercat să îi elimine pe rebelii Houthi în anul 2003, însă operațiunea nu a avut succes.
În timpul mișcărilor de protest care au avut loc începând cu sfârșitul anului 2010 în mai multe țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, fenomen care este cunoscut sub numele de „Primăvara arabă”, o revoltă populară l-a forțat pe președintele Saleh să demisioneze în 2012 și să predea puterea adjunctului său, Abdrabbuh Mansour Hadi.
„Sarkha”, strigătul de luptă al rebelilor Houthi
Rebelii Houthi spun că fac parte, alături de Hamas și Hezbollah, din „axa de rezistență”, care este susținută de Iran, cea mai mare forță șiită din Orientul Mijlociu. Această axă este îndreptată împotriva Israelului, SUA și a Occidentului, potrivit BBC News. Rebelii yemeniți și-au exprimat sprijinul pentru palestinieni imediat după atacul-surpriză declanșat de teroriștii Hamas împotriva Israelului, pe 7 octombrie 2023, care a șocat o lume întreagă. Yahya Saree, purtătorul de cuvânt al rebelilor pe probleme militare spune că rebelii Houthi vor continua să lanseze atacuri până când „agresiunea israeliană va fi oprită”.
Strigătul de luptă pe care îl folosesc rebelii Houthi, cunoscut sub numele de sarkha sau țipătul, este „Dumnezeu este mare, moarte Americii, moarte Israelului, blestem asupra evreilor și victorie pentru islam!”. În afară de narațiunea rezistenței, luptătorii Houthi nu au obiective politice sau de guvernare declarate pentru Yemen, în ciuda faptului că, în momentul de față, dețin controlul atât al capitalei Sana’a, cât și asupra Hodeidah, un oraș-port la Marea Roșie prin care circulă 80% din importurile țării.
Cât din Yemen controlează Houthi
Houthi, una dintre puținele grupări revoluționare cu experiență militară, a câștigat în mod constant controlul asupra teritoriilor din afara zonelor sale situate în nordul țării. Pe măsură ce au devenit mai puternici, rebelii Houthi s-au retras din discuțiile de tranziție care vizau crearea unui guvern yemenit nou și stabil după căderea lui Saleh. În 2014, au părăsit teritoriul nordic pe care îl controlau, iar anul următor, beneficiind de sprijinul Iranului, au ocupat cea mai mare parte din vestul Yemenului. De asemenea, ei s-au aliat cu fostul lor dușman Saleh, au cucerit Sana’a, capitala țării, și l-au dat jos pe Hadi, silindu-l să fugă în străinătate, notează The Guardian.
Guvernul oficial din Yemen este Consiliul prezidențial de conducere, căruia președintele Abdrabbuh Mansour Hadi i-a transferat puterea în aprilie 2022. Cu toate acestea, guvernul yemenit își are sediul în capitala saudită, Ryad, după ce Hadi s-a refugiat acolo în anul 2015. Cea mai mare parte a populației yemenite trăiește în regiunile care se află sub controlul grupării rebele Houthi. În afară de Sana’a și de nordul Yemenului, grupul de rebeli Houthi mai deține controlul și asupra coastei Mării Roșii și, în același timp, colectează taxe și tipărește bani.
De cine este sprijinită gruparea Houthi
Rebelii Houthi au primit și primesc sprijin din mai multe surse, însă au declarat în nenumărate rânduri că tacticile lor sunt inspirate de cele ale „Viet Cong” (Frontul Național pentru Eliberarea Vietnamului de Sud) și ale mișcărilor de rezistență din America Latină, dar mai ales de organizația militară și politică Hezbollah din Liban. Însă principalul susținător al grupării yemenite este Iranul, pe care îl consideră un aliat mai ales datorită faptului că au un inamic comun, și anume Arabia Saudită. Atât Hezbollah, cât și Iran au sporit furnizarea de expertiză și pregătire expertiză militară către rebelii Houthi începând din 2014. Cu toate acestea, gradul de influență pe care o are Teheranul asupra proceselor decizionale ale grupării Houthi este neclar. Asta pentru că rebelii au acționat de multe ori contrar sfaturilor Iranului, inclusiv în ceea ce privește cererea de a nu captura Sana’a, în 2014. De asemenea, Iranul nu doar că furnizează resurse materiale, ci oferă și sprijin politic și diplomatic.
În același timp, Iranul este suspectat că îi aprovizionează pe rebelii Houthi cu arme, rachete, muniție și tehnologie, iar SUA afirmă că serviciile de informații iraniene îi ajută în campania împotriva navelor comerciale amplasate în Marea Roșie, acuzație negată de Teheran. Mai mult decât atât, SUA și Arabia Saudită susțin că Iranul a furnizat și rachetele balistice pe care gruparea Houthi le-a lansat asupra capitalei saudite, Ryad, în 2017. De asemenea, saudiții i-au acuzat pe iranieni că au furnizat rachetele de croazieră și dronele pe care rebelii yemeniți le-au folosit ca să atace instalațiile petroliere saudite în urmă cu aproape cinci ani.
De ce a atacat Houthi navele din Marea Roșie
Mișcarea Houthi a spus că „operațiunile sale navale” sunt efectuate „pentru a sprijini poporul palestinian în confruntarea cu agresiunea și asediul Israelului asupra Fâșiei Gazei”. După începerea războiului în Gaza, rebelii Houthi au început să atace Israelul cu drone și rachete, însă majoritatea au fost interceptate, iar mai nou atacă navele comerciale care traversează Marea Roșie. Aceasta este legată de Marea Mediterană prin canalul Suez și reprezintă cea mai scurtă rută maritimă dintre Europa și Asia.
Reprezentanții Houthi susțin că atacurile vizează navele care se află sub pavilion Israel, care sunt operate de Israel sau care se îndreaptă spre porturi din această țară. Anul trecut, pe 19 noiembrie, rebelii yemeniți au atacat și deturnat o navă comercială despre care au spus că era israeliană, iar de atunci au lansat peste 25 de atacuri cu drone, rachete și ambarcațiuni rapide. Majoritatea au fost interceptate de forțele SUA și ale Israelului. Multe dintre atacurile Houthi din Marea Roșie nu au avut nici o legătură cu Israelul, motiv pentru care marile companii de transport maritim au încetat să mai folosească Marea Roșie, prin care trece, de regulă, aproape 15% din comerțul maritim global. Comerțul internațional a fost serios perturbat, ceea ce a determinat companii maritime de top precum Mediterranean Shipping Company, Maersk, Hapag-Lloyd și grupul petrolier BP să abandoneze această rută maritimă și să opteze pentru o rută alternativă în jurul Africii de Sud, care este mai lungă, dar și mai costisitoare.
Amenințarea yemenită a devenit atât de mare încât, dincolo de faptul că marile companii de transport maritim nu mai navighează în regiune, costurile de asigurare au crescut de zece ori. Statele Unite ale Americii au acuzat Iranul că este „profund implicat” în planificarea operațiunilor împotriva navelor comerciale din Marea Roșie. O alianță occidentală condusă de SUA a trimis nave în regiune, pentru a apăra navele comerciale, și a lansat un ultimatum la adresa rebelilor yemenți, ultimatum care a fost însă ignorat.
Foto: Shutterstock
