Compania candiană Gabriel Resources cere despăgubiri uriașe statului român, într-un proces pe care l-a deschis la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID). Procedura a fost închisă pe14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul, scrie G4Media.
Practic, în acest moment, părțile au prezentat cazul și urmează decizia Tribunalului de Arbitraj, într-o speță în care pretențiile de despăgubire ale firmei canadiene se ridică la 6,5 miliarde de dolari.
În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari. Potrivit surselor G4Media, suma finală la care s-a ajuns prin recalcularea dobânzilor s-a dublat, ajungând la 6,5 miliarde de dolari.
„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, afirmă compania canadiană.
Potrivit sursei citate, în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile, dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp.
„Încheierea procedurii de către tribunalul ICSID este o evoluție binevenită și semnalează sfârșitul prezentării cazului de către părți și hotărârea tribunalului de a nu mai avea nevoie de alte informații din partea părților. Gabriel așteaptă acum primirea deciziei tribunalului”, a declarat Dragoș Tănase, președintele și directorul executiv al Gabriel Resources, citat în comunicat.
Gabriel Resources, acționar majoritar al Roșia Montana Gold Corporation, a dat în judecată statul român la Tribunalul Băncii Mondiale în iunie 2017 și susține că a avut pierderi de miliarde de dolari după ce Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă stoparea oricărui proiect de exploatare minieră.
