Un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe asupra contestaţiei privind legalitatea rechizitoriului în Dosarul Revoluţiei, pentru că cei doi judecători din completul iniţial au avut opinii divergente, a relatat news.ro.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei pentru crime împotriva umanităţii.
În octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a constatat legalitatea sesizării instanţei, dar cei trei au contestat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar dosarul a fost repartizat unui complet de doi judecători.
Pe 8 martie 2024, completul ÎCCJ a rămas să se pronunţe asupra contestaţiei celor trei inculpaţi. După trei amânări, în şedinţa de miercuri, 15 mai, a camerei de consiliu, s-a decis definitiv „repunerea cauzei pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergenţă”.
Dosarul Revoluției plimbat în instanțe, nicio finalitate după 34 de ani
Primele anchete despre violențele de la Revoluție au început încă din 1990, când au fost condamnați la închisoare foști lideri comuniști Tudor Postelnicu – ministru de interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității (DSS), Ion Dincă – vicepremier, Emil Bobu – secretar și membru al Comitetului Politic al PCR, Manea Mănescu – vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. Ei au ieșit din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor, printr-un decret de grațiere semnat de Ion Iliescu.
În anii 2000, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, însă procurorul general de atunci, Joița Tănase, a făcut recurs în anulare.
În aprilie 2019, procurorul general de atunci al României, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea dosarului Revoluției și trimiterea pentru prima dată în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu a murit însă în 2019.
În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii ’90.
Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General în 2021, după ce judecătorii Înaltei Curți au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut. Curtea supremă a susținut că sunt mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta.
În februarie 2023, Înalta Curte a decis trimiterea Dosarului Revoluţiei la Curtea de Apel Bucureşti, susținând că nu are competența să judece acest caz, pentru că Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989, ci doar membru al Consiliului FSN.
În octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a decis începerea judecăţii în „Dosarul Revoluţiei”.
Iliescu, acuzat de infracțiuni contra umanității
În august 2022, fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis din nou în judecată în Dosarul Revoluției, iar procurorii au făcut public rechizitoriul neanonimizat. Ion Iliescu, acum în vârstă de 94 de ani, a fost acuzat de infracțiuni contra umanității, la fel fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu (83 de ani) și generalul Iosif Rus (88 de ani), fost comandant al Aviației Militare.
În cele 342 de pagini ale rechizitoriului neanonimizat, Cătălin Ranco Piţu, procuror militar şef în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Secţia Parchetelor Militare, a decis că Iliescu, Voiculescu și Rus sunt vinovați pentru victimele Revoluției din 1989.
Pe 22 decembrie 1989, Ceausescu a plecat cu elicopterul de pe clădirea CC al PCR, iar revoluționarilor li s-a permis să intre în actualul sediu al MAI cu acceptul lui Iulian Vlad, fostul șef al Securității. După câteva ore, Ion Iliescu a preluat puterea. Foto: Agerpres
Totodată, procurorii Parchetului General au stabilit că „nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989” și că prezenţa teroriștilor nu a fost probată în niciunul dintre „miile de dosare” instrumentate în ultimii 33 de ani.
Peste 1.100 de oameni au murit la Revoluție, în perioada 17 decembrie-30 decembrie 1989, și mai mult de 3.000 au fost răniți.
