Cristi Burci a încercat fără succes să ridice sechestrul pe 35 de milioane de euro în Dosarul Romvag. Instanța: „Presupusele sume de bani spălate se situează la valori foarte ridicate”

Omul de afaceri Cristi Burci rămâne cu sechestru pe 35 de milioane de euro în legătură cu devalizarea Romvag SA Caracal, deoarece complexitatea dosarului și gravitatea acuzațiilor justifică pe deplin menținerea măsurilor asigurătorii, chiar și după aproape 5 ani de la instituirea acestora. 

Judecătorul Dosarului Romvag a notat că „interesul public al garantării recuperării prejudiciului depăşeşte în continuare ca importanţă socială interesul particular al inculpaţilor de a beneficia neîngrădit de bunurile sechestrate”.

În Dosarul Romvag, Cristi Burci are instituit un sechestru, începând cu data de 1 iulie 2020, până la concurența sumelor de 2.730.000 de euro și 162.186.511 lei (aproximativ 32,4 milioane de euro), în total fiind vorba de aproape 165 de milioane de lei. Cum faptele din acest dosar privesc perioada 2002-2012, inculpaţii vor scăpa prin prescriere – cel mai probabil –  de răspunderea penală, așa că singura lor miză este ridicarea sechestrului.

Cristi Burci este acuzat de constituire de grup infracțional organizat și alte infracțiuni economice, pentru modalitatea în care a administrat fabrica de vagoane Romvag SA Caracal. 

Este vorba despre operațiuni financiare frauduloase, acuză procurorii DIICOT, prin care Cristi Burci și oamenii lui au pus mâna pe patrimoniul societății, pe care l-au valorificat în interes propriu printr-un sistem de tip „suveică”.

Potrivit rechizitoriului, Romvag Caracal a intrat în 2002 sub influența grupului de firme coordonat de Cristi Burci, acuzat de procurori că a stors societatea de bani cu ajutorul lui Thomas Manns, un cetățean german cu afaceri în Luxemburg.

Ancheta mai arată că, din 2006 până în 2012, Romvag SA a fost decapitalizată de grupul de firme Railway Systems Luxemburg, coordonat de Thomas Manns și de Cristi Burci. 

Cristi Burci a fost trimis în judecată pe data de 16.03.2022 de către procurorii DIICOT, alături de:

Thomas Manns (cetățean german), 
Denisa Turcu (fost administrator special la Adevărul Holding), 
Clara Clementina Gheocov (fost director general al Romvag), 
Vilson Stancu (membru în CA al Romvag), 
Alin Cătălin Drinceanu (avocat și practician în insolvență), 
Elena Radu (avocat).

Avocatul lui Cristi Burci: „Nu apare cu numele în societăţile respective”

Dosarul Romvag, care conține 278 de volume, a ajuns pe rolul Curții de Apel București urmare a calității de avocat a ultimilor doi inculpați.

Procesul în procedura de cameră preliminară a început pe data de 12 mai 2022 și s-a încheiat pe 27 ianuarie 2023 cu decizia de confirmare a legalității rechizitoriului.

Pe data de 6 aprilie 2023, Înalta Curte a respins ca nefondate cererile și excepțiile formulate de Cristi Burci și de ceilalți șase inculpați. Astfel, după o anchetă de 6 ani și încă un an de analiză în camera preliminară, dosarul Romvag a început să fie judecat pe fond la Curtea de Apel București.

În cursul procesului, pe data de 26 octombrie 2023, magistratul fondului a admis cererea de disjungere a cauzei cu privire la cetățeanul german Thomas Mans, care va fi judecat pentru delapidare, într-un dosar separat.

Pe data de 21 februarie 2024, Cristi Burci și alți patru inculpați rămași în dosarul Romvag au formulat cereri de ridicare a sechestrului, așa cum reiese din încheierea de ședință din data respectivă, consultată de Libertatea:

„Avocatul inculpatului (Burci Cristian – n.r.) solicită să se aibă în vedere că, în privinţa termenului rezonabil al măsurilor asigurătorii, acestea datează de foarte mult timp, dosarul este complex, astfel încât cercetarea judecătorească probabil că se va desfăşura pe o perioadă de timp îndelungată.
Infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii se judecă cu precădere în baza actelor de la dosar, deocamdată nu există niciun fel de acuzaţie concretă în ceea ce-l priveşte pe inculpatul (Burci Cristian – n.r.), dat fiind că acesta nu apare cu numele în societăţile respective şi, prin urmare, nu există o legătură directă de cauzalitate care să poată susţine existenţa acestor măsuri asigurătorii.
În consecinţă, solicită să se constate că măsurile asigurătorii nu se mai susţin la această dată şi să se dispună revocarea acestora”, se arată în documentul citat.
Omul de afaceri Cristian Burci. Foto: Hepta

Prejudiciul amețitor din Dosarul Romvag: peste 35 milioane de euro

Curtea de Apel București a reținut că Burci și oamenii lui au fost trimişi în judecată pentru infracțiuni economice și crimă organizată, procurorii DIICOT enumerând în rechizitoriu ce prejudiciu a produs fiecare:

„Inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.) ar fi participat la producerea unor prejudicii în cuantumuri de 161.624.951 lei, 8.616.203 lei, 2.730.000 euro, 2.583.317,89 lei, precum şi la spălarea unei sume de 2.437.833 lei.
Inculpata (Gheocov Clara Clementina – n.r.) ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 11.229.521 lei.
Inculpatul (Stancu Vilson – n.r.) ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 2.583.317 lei şi la spălarea unei sume de 1.548.700 lei.
Inculpata (Radu Elena – n.r.) ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 125.780.185 lei.
Inculpatul (Drinceanu Alin Cătălin – n.r.) ar fi participat la producerea unor prejudicii în cuantum de 2.700.000 de euro şi 587.576 lei, precum şi la spălarea unor sume de 2.727.750 euro şi 854.617 lei”, reține instanța de fond.

Totodată, s-a reţinut în rechizitoriu că, în cazul în care ar fi găsit vinovaţi, inculpaţii ar datora statului câte 30.000 de lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală.

Recuperarea prejudiciului, mai presus de interesele inculpaților

Pe data de 21 februarie 2024, Curtea de Apel București a respins cererile de ridicare a măsurilor asigurătorii formulate de cinci dintre inculpaţii din dosarul Romvag pentru următoarele considerente:

„Curtea reţine asemeni judecătorului de cameră preliminară că măsurile asigurătorii, în forma în care sunt menţinute în prezent, respectă, în cazul fiecăruia dintre cei cinci inculpaţi, limita prevăzută de lege, întrucât nu depăşesc valoarea prejudiciilor pretins produse şi, după caz, a celor pretins spălate şi valoarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel că este respectată în continuare cerinţa de proporţionalitate.
De asemenea, contrar susţinerilor inculpaţilor Burci Cristian Ionel, Gheocov Clara Clementina şi Stancu Vilson – n.r.), durata măsurilor de circa 4 ani şi 7 luni îşi păstrează pe deplin caracterul rezonabil în raport cu complexitatea cauzei şi cu gravitatea acuzaţiilor.
În fine, Curtea constată la rândul său că, deşi este adevărat că menţinerea în timp a indisponibilizării bunurilor inculpaţilor este de natură să le îngrădească acestora exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, şi acuzaţiile care li se aduc prezintă un nivel important de gravitate, iar presupusele prejudicii pe care le-au cauzat şi presupusele sume de bani spălate se situează la valori foarte ridicate. 
Prin urmare, interesul public al garantării recuperării acestor prejudicii şi, respectiv, al garantării confiscării sumelor spălate – în cazul în care existenţa faptelor va fi confirmată la finalul procesului penal – de la prezumtivii autori ai faptelor ilicite care fac obiectul cauzei depăşeşte în continuare ca importanţă socială interesul particular al inculpaţilor de a beneficia neîngrădit de bunurile sechestrate, măsurile asigurătorii păstrându-şi astfel caracterul necesar şi proporţional într-o societate democratică.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii, astfel că se impune menţinerea acestor măsuri, dispuse de procuror prin ordonanţa din 1.07.2020 asupra bunurilor mobile și imobile prezente și viitoare aparținând inculpaților”, mai notează judecătorul.

La termenul din data de 21 februarie 2024, Curtea a dezbătut cererile de ridicare a măsurilor asigurătorii formulate de Cristi Burci, Clara Clementina Gheocov, Vilson Stancu, Alin Cătălin Drinceanu și Elena Radu. 

Denisa Turcu nu a cerut ridicarea măsurilor asigurătorii, deși are sechestru până la concurența sumei de 92.458.042 de lei.

Cum a „deraiat” Cristi Burci fabrica de vagoane de la Caracal

Cristi Burci este acuzat de procurorii DIICOT că, în intervalul ianuarie 2006 – octombrie 2012, în calitate de administrator scriptic/faptic al firmelor din grupul International Railway Systems (IRS) Luxemburg, „a acționat constant în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale” pentru a decapitaliza societatea comercială SC Romvag SA Caracal.

Acest lucru a fost posibil, susțin procurorii DIICOT, prin reducerea drastică a disponibilităților bănești ale Romvag SA și a patrimoniului acesteia, Cristi Burci dezvoltând operațiuni financiare ce au vizat transferul/nerecuperarea unor importante sume de bani către firme pe care tot el le controla, respectiv Grupul IRS Luxemburg.

Printre aceste operațiuni s-au numărat, potrivit rechizitoriului:

Contractarea de către Romvag, în condiții defavorabile, a unui credit bancar sindicalizat (împreună cu alți 2 producători români de vagoane intragrup) în valoare totală de 100.000.000 de euro. Din suma totală, s-a utilizat suma de 96.000.000 de euro (prin care practic s-au refinanțat vechile credite ale Romvag), cu garantarea reciprocă a universalității bunurilor deținute, Romvag Caracal garantând atât propriul credit, cât și creditele celorlalți doi producători.
Contractul prin care SC Romvag SA Caracal a împrumutat în condiții financiare dezavantajoase acționarul majoritar I.R.S. SA Luxemburg pentru o perioadă de maximum 11 luni, în baza căruia Romvag Caracal a transferat în contul firmei împrumutate în intervalul 22.05-15.11.2006 suma totală de 7.099.000 de euro (în echivalent 25.122.071 de lei) din care suma de 17.496.570 lei nu a mai fost restituită. În timp, luând în calcul diferențele de curs valutar (sumele împrumutate fiind în euro) în contabilitatea Romvag soldul neachitat a ajuns la 23.916.267 de lei.
Declanșarea și derularea procedurii de insolvență a firmei Romvag SA Caracal, fără luarea în considerare și recuperarea creanțelor pe care societatea le avea de încasat de la firmele din Grupul I.R.S., în cuantum de 131.886.529 de lei la data deschiderii procedurii de insolvență (noiembrie 2010), respectiv 125.386.079 de lei la data întocmirii planului de reorganizare (mai 2011), fapt ce a creat premisele vânzării subevaluate a patrimoniului Romvag SA Caracal.

Următorul termen de judecată al Dosarului Romvag a fost stabilit pentru data de 15 mai 2024 la Curtea de Apel București, fiind a 12-a înfățișare pe fond. Încă din timpul procedurii de cameră preliminară, avocații au arătat că multe dintre fapte sunt deja prescrise. 

Foto: Agerpres