Cum se face un ierbar

Cum se face un ierbar

Plantele, indiferent de tipul acestora, reprezintă instrumente de valoare care ne ajută să înțelegem diverse aspecte referitoare la acestea, cum ar fi structura, morfologia, variabilitatea și răspândirea lor geografică.

De asemenea, plantele pot fi folosite și în cercetarea științifică pentru identificarea și clasificarea lor, însă, totodată, ele pot servi ca o sursă de inspirație pentru artiști și designeri, profesioniști sau amatori, datorită frumuseții și diversității formelor și texturilor. Iar dacă vorbim despre plante uscate, evident că acestea pot face și obiectul unui ierbar, care reprezintă o activitate și o experiență interesante și pline de satisfacții deoarece fiecare dintre plantele pe care le vei folosi în ierbarul tău îți va oferi cunoștințe valoroase. Nu știm dacă în momentul de față elevilor li se mai cere la școală să facă un ierbar, așa cum unii dintre noi își mi amintesc cu siguranță că făceam prin clasa a patra sau a cincea, însă chiar și dacă nu se mai cere, de ce nu ați face voi unul la voi acasă? De aceea, ne-am gândit ca în acest articol să-ți spunem tot ceea ce trebuie să știi despre ierbar, ce este, ce plante să folosești și cum să faci unul.

Ce este un ierbar

Un ierbar este o colecție de specimene de plante conservate, care sunt uscate, presate și aranjate sistematic în interiorul unui album sau pe coli de hârtie separate: Ierbarele pot avea scopuri de cercetare, studiu sau referință.

Persoanele care lucrează în domeniul botanicii ar trebui să aibă un ierbar deoarece acesta servește pe post de instrument de referință, care este foarte important pentru identificarea și documentarea plantelor, oferind, totodată, o bază pentru a afla cât maimulte informații despre acestea, inclusiv pentru utilizările lor tradiționale și pentru beneficiile pe care le au pentru sănătate. Specimenele de ierbar pot fi folosite, cum spuneam, în scopuri de cercetare, cum ar fi analiza compoziției chimice a plantelor sau explorarea semnificației lor ecologice. De asemenea, crearea unui ierbar reprezintă un instrument foarte important pentru botaniștii bioregionali deoarece poate ajuta la identificarea plantelor, păstrarea înregistrărilor, învățare, cercetare și conservare, scrie site-ul Outdoorapothecary.com.

Ce poate conține un ierbar

Mostrele de plante pot fi utilizate pentru a învăța mai multe despre diversitatea lor, pentru diverse studii științifice sau ca o formă de artă în stare pură naturală. Aceste ierbare sunt adeseori create de persoanele iubitoare de natură, de botaniști amatori, de către elevi sau studenți interesați de flora și de vegetația locală.

Exemplarele de plante care sunt introduse într-un herbar includ anumite părți, cum ar fi frunze, tulpini, flori, semințe sau fructe. În același timp, adeseori, plantele recoltate se pot conserva în alcool sau în alte substanțe speciale de conservare. În domeniul micologiei – o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul complex morfo-anatomic, ecofiziologic, genetic, taxonomic, filogenetic, patogenetic, toxicologic, alimentar, biotehnologic al ciupercilor – termenul de ierbar se referă la prezervarea ciupercilor.

De câte tipuri poate fi un ierbar

Dacă dorești să realizezi un ierbar trebuie să știi că există mai multe feluri de ierbare, care se pot clasifica în funcție de o serie de criterii. Există ierbare taxonomice, care cuprind taxoni vegetali aranjaţi în ordine sistematică, ierbare fitocenologice, care conțin taxoni vegetali grupaţi în fitocenoze, ierbare ecologice, în care plantele sunt grupate în funcţie de biotopul din care au fost colectate sau ierbare fenologice, care cuprind taxoni vegetali aranjați după ciclul lor de dezvoltare, adică perioada de înflorire, fructificare, etc..

De asemenea, mai există ierbare morfologice, în care sunt inserate diferite specii, care sunt grupate în funcție de o serie de criterii morfologice, cum ar fi tipul de aparat vegetativ, tipul de organ vegetativ (rădăcină, tulpină, frunză) sau reproducător (floare). Nu în ultimul rând, mai sunt cunoscute și ierbarele cu plante utile omului şi animalelor, iar în această categorie sunt incluse ierbarele în care sunt folosite plante alimentare, plante medicinale, plante furajere, plante melifere, plante ornamentale sau plante tehnice.

De ce ai nevoie pentru a face un ierbar

Crearea unui ierbar la tine acasă reprezintă o activitate pe cât de distractivă și educativă, pe atât de simplă pe care oricine, copil sau adult, îl poate face folosind câteva materiale specifice. Pentru a realiza un ierbar vei avea nevoie de câteva plante și ustensile, și anume:

Mostre de flori, plante, frunze și semințe uscate;
Cutie de carton sau din lemn pentru depozitarea plantelor recoltate;
Coli de hârtie absorbant sau din carton subțire;
Mapa ierbarului;
Foarfecă;
Presă de plante (se pot folosi și o carte, o revistă sau chiar un ziar);
Lipici solid sau bandă adezivă (transparentă sau de hârtie);
Etichete (de hârtie sau autoadezive) pe care să se scrie denumirea, familia și ordinul plantei, originea, locul de recoltare, data recoltării, etc.
Instrument de scris cu care să notezi datele de identificare ale plantelor;
Atlas botanic pentru a identifica corect informațiile despre plante.

În același timp, după crearea unui ierbar, va trebui să înregistrezi o serie de informații utile despre plantele folosite, cum ar fi data și locul recoltării, numele lor, condiții de cultură, precum și fotografii cu respectivele plante .

Ce plante poți să folosești într-un ierbar

De obicei, într-un ierbar pot fi folosite doar flori ori doar frunze sau poți include plante de tot felul ori cu plante medicinale. Indiferent ce plante dorești să folosești, acestea ar trebui să fie reprezentative pentru speciile din care fac parte. Totodată, plantele ar trebui să conțină toate caracteristicile esențiale necesare pentru identificare, și aici ne referim la frunze, tulpini, flori și semințe. De asemenea, acestea trebuie să aibă și rădăcini în cazul în care sunt mici.

Iată câteva exemple și recomandări de plante pentru un ierbar realizat acasă:

Măceș – Mai-Iunie
Rapiță – Mai-Septembrie
Pin – Mai-Iunie
Brad – Mai-Iunie
Trifoi – Mai-Septembrie
Trandafir – Mai-Septembrie
Lalea – Martie-Mai
Căpșun – Mai
Lăcrămioară – Aprilie-Mai
Petunie – Iunie-August

ATENȚIE! Este contraindicat să colectezi prea multe mostre de plante în timpul călătoriilor tale. Specialiștii recomandă colectarea a circa trei eșantioane din speciile alese astfel încât să te asigură ca ai suficient spațiu în presa pentru plante și, de asemenea, că vei putea dedica suficient timp și atenție fiecărui specimen.

Cum se face un ierbar în 10 pași simpli

Înainte de a vedea cum se poate realiza un ierbar trebuie să știi că acesta nu trebuie să conțină zeci de pagini. Este suficient dacă vei include în paginile sale cinci plante aromatice sau cinci plante medicinale, iar în fiecare an poți să mai adaugi și alte plante, urmărind un anumit detaliu, cum ar fi într-un an frunze, în alt an flori și așa mai departe.

Tehnica de realizare a unui ierbar implică o serie de operaţiuni succesive, cum ar fi herborizarea (culegerea plantelor pentru studiu), uscarea plantelor prin presare, determinarea (identificarea taxonilor), aranjarea pe coli şi conservarea plantelor. Iată care sunt pașii pe care trebuie să-i parcurgi pentru a realiza un ierbar, aflăm de pe site-ul WikiHow.com.

Alege ce fel de plante dorești să folosești în ierbarul tău și mergi să le culegi. Această operațiune este de preferat să fie făcută când vremea este însorită.
Culege plante frumoase, sănătoase, fără paraziți, fără noroi. În cazul în care plantele sunt murdare, va trebui să le cureți foarte bine înainte de a le pune la presat.
Usucă plantele între șervețele de hârtie absorbantă, sub o presă plată sau între paginile unei cărți vechi. Asigură-te că frunzele sau florile plantelor nu sunt mototolite atunci când le pui la presat. Înainte de a fi aşezate pe coli, organele tuberizate (rădăcini, rizomi, bulbi şi tuberculi) vor trebui secţionate longitudinal și se vor păstra doar părţile esenţiale ale acestora, potrivit site-ului Flowrette.com. Plantele cu spini, ghimpi sau cele lipicioase sau suculente se vor presa separat.
Plantele mari care vor depăşi cadrul hârtiei de presare vor trebui să fie îndoite în 2–3 coturi, potrivindu-se pe dimensiunile hârtiei, având grijă să faci o aranjare cât mai naturală a rădăcinii, frunzelor şi florilor.
Așează cărțile cu plantele la uscat sub niște greutăți sau sub un ghiveci greu timp de câteva zile. Verifică o dată la 2-3 zile dacă platele sunt ok și, în caz de nevoie, schimbă șervețelele deoarece acestea s-ar putea umezi.
Dacă plantele alese de tine sunt subțiri, acestea se vor usca repede, chiar și în 5-7 zile.
Când plantele s-au uscat foarte bine, aranjează-le pe colile de hârtie sau pe carton subțire într-un mod estetic și în funcție de preferințele tale. Aşezarea plantelor se face într-o poziţie cât mai naturală, iar frunzele şi florile se vor întinde foarte bine. Florile vor fi cât mai mult posibil desfăcute pentru a facilita analiza detaliată a componentelor lor.
Lipește cu grijă plantele pe hârtie sau pe carton folosind lipici sau bandă adezivă. Peste fiecare coală pe care au fost aranjate plantele se va pune aşa-numitul „strat tampon”, care constă din două sau trei coli de sugativă sau hârtie de ziar.
Etichetează fiecare specimen de plantă cu numele științific și, opțional, cu alte informații relevante, cum ar fi locul și data recoltării, originea sau locul de recoltare.
Dacă dorești, poți adăuga și notițe sau desene cu păsări, fluturi, soare sau nori care să însoțească plantele.

Este important de știut faptul că, dacă ai o problemă cu insectele, cum ar fi gândacul de ierbar, atunci va trebui să sigilezi ierbarul în pungi de plastic și apoi să-l pui în congelator timp de 2-3 zile. Temperaturile scăzute vor distruge insectele.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *