Dan Barna, despre presiunile Rusiei asupra Chișinăului.

Dan Barna, președintele Delegației Parlamentului la cea de-a 31-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE), eveniment găzduit de Parlamentul României, a declarat că Republica Moldova trebuie sprijinită de toate țările OSCE iar securitatea europeană trebuie să se adapteze la un context international nou.

Chișinăul, sub presiunile Rusiei pe calea spre UE

Dan Barna, președintele Delegației Parlamentului la cea de-a 31-a Sesiune anuală a Adunării Parlamentare a OSCE (care a avut loc în perioada 29 iunie-3 iulie, la București) a declarat că, în contextul „presiunilor” Rusiei asupra Chișinăului pentru a-și schimba calea pro-europeană, se impune un sprijin din partea tuturor statelor membre ale OSCE pentru Republica Moldova, la ora când această țară a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană.

„Una dintre temele abordate în aceste zile ne priveşte şi ne este foarte aproape: este vorba de Republica Moldova. Dezbaterile din cadrul lucrărilor Sesiunii au accentuat necesitatea ca Republica Moldova să beneficieze de sprijinul tuturor statelor din OSCE tocmai prin faptul că direcţia aceasta europeană pe care actuala guvernare de la Chişinău reuşeşte să o menţină se află sub o presiune extraordinară dinspre Rusia”, a subliniat Dan Barna.

Securitatea europeană, „afectată serios” de războiul din Ucraina

Dan Barna a spus că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a „afectat serios” securitatea europeană și că Declarația de la București, adoptată în cadrul celei de-a 31-a Adunări Parlamentare a OSCE, cuprinde „rezoluțiile celor trei comisii din cadrul adunării și 16 rezoluții pe teme de actualitate și distincte privind includerea în viitoarea arhitectură europeană de securitate a unor angajamente de prevenire a agresiunii”.

Sprijin pentru valorile democrației

Barna a spus că, în privința situației drepturilor omului din Transnistria, a fost adoptată o rezoluție separată. „A fost de altfel adoptată şi o rezoluţie separată privind situaţia drepturilor omului din Transnistria şi necesitatea ca structurile OSCE să continue monitorizarea pe zona respectivă. Este o rezoluţie distinctă. Rolul acestor documente – Declaraţia de la Bucureşti, rezoluţiile distincte pe anumite regiuni (…) este acela de a da argumente în dezbaterea internă din Moldova şi în toată această dezbatere politică în care Rusia investeşte sume uriaşe, că există sprijin internaţional pentru valorile democratice”, a spus Barna.

O nouă arhitectură de securitate europeană

Rezoluțiile propuse în Declarația de la București promovează valorile comune pentru respectarea statului de drept și promovarea păcii, arată Dan Barna. „Această concluzie legată de arhitectura de securitate europeană trebuie adaptată la noul context internaţional, un context în care avem un război activ în Ucraina, această arhitectură de securitate nu poate să funcţioneze altfel decât pe Actul final de la Helsinki şi pe documentele internaţionale care vorbesc despre democraţie, libertate şi funcţionarea statelor în acest context (…) Nu mai vorbim doar, să nu diminuez vreo temă, despre urşii polari, vorbim şi despre situaţia dramatică din orientul Mijlociu, ce se întâmplă în Transnistria, ce se întâmplă între Armenia şi Azerbaidjan şi cum să găseşti calea păcii acolo, teme cu adevărat actuale şi până la urmă acesta este rolul unei organizaţii cum este OSCE”, a adăugat el.

Dan Barna a mai precizat că i-a adresat felicitări preşedinte Adunării Parlamentare a OSCE, Pia Kauma, care, la Sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE de la București a fost aleasă pentru un nou mandat. „A reuşit să fie preşedintele de care organizaţia are nevoie. A reuşit să ţină organizaţia nu pe linia de plutire, ci să o facă relevantă, activă şi vizibilă. Ori în acest context, în care ne căutăm calea spre relevanţă şi spre găsirea unui mecanism spre care vocile statului vor conta din nou, eforturile pe care le face OSCE sunt remarcabile”, a declarat Dan Barna.