Declarațiile de până acum ale aliaților Ucrainei despre folosirea armelor occidentale pentru atacuri în Rusia. Cine sunt marii susținători și cine ezită

Ucraina a cerut, în repetate rânduri, aliaților săi să-i permită să folosească armamentul primit pentru atacuri în interiorul Rusiei şi să renunţe astfel la o poziţie oficială pe care unii dintre ei au menţinut-o pe tot parcursul războiului, care durează de 27 de luni, relatează Reuters, citată de News.ro.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 20 mai, pentru Reuters, că au avut loc discuţii cu aliaţii Kievului despre utilizarea armelor occidentale pentru a lovi ținte militare ruseşti de la graniţă şi mai departe în interiorul Rusiei.

El a spus că discuţiile nu au dus la „nimic pozitiv”, dar unii parteneri şi-au schimbat totuşi retorica în această privinţă.

Șeful NATO vorbește despre „ţinte militare legitime”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat membrii alianţei să ridice restricţiile pentru utilizarea armelor lor, pentru a permite Ucrainei să lovească „ţinte militare legitime” în interiorul Rusiei.

„A venit momentul să ne gândim dacă va fi corect să ridicăm unele dintre restricţiile care au fost impuse, deoarece vedem acum că, în special în regiunea Harkov, linia frontului şi linia de frontieră sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi”, a declarat Stoltenberg, adăugând că decizia aparţine fiecărei ţări, într-un interviu acordat revistei britanice The Economist și publicat pe 24 mai.

Joi, 30 mai, Jens Stoltenberg a repetat apelul să i se permită Ucrainei să lovească Rusia cu armele occidentale.

„Având în vedere modul în care a evoluat acest război (…), a venit momentul să reconsiderăm unele dintre aceste restricţii, pentru a le permite ucrainenilor să se apere cu adevărat”, a declarat Stoltenberg într-un discurs rostit la Praga înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO.

Mai multe state membre ale NATO au anunţat deja că acceptă cererea lui Stoltenberg. Altele sunt însă mai reticente, temându-se de un conflict direct cu Rusia.

SUA nu și-au dat încă acordul

Preşedintele de atunci al Statului Major interarme, Mark Milley, a declarat anul trecut: „Pot spune că le-am cerut ucrainenilor să nu folosească echipamente furnizate de SUA pentru atacuri directe în Rusia”.

Întrebat miercuri despre poziţia actuală a Washingtonului, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că aceasta se va „adapta şi ajusta”.

„Cred că ceea ce aţi văzut de-a lungul celor peste doi ani, pe măsură ce natura câmpului de luptă s-a schimbat, pe măsură ce locaţiile, mijloacele pe care Rusia le foloseşte s-au schimbat, ne-am adaptat şi ne-am ajustat la asta… Este exact ceea ce vom face, în continuare”, a spus Blinken.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a declarat reporterilor de la Washington că sprijinul SUA pentru Ucraina a evoluat de-a lungul războiului.

„Dar, în acest moment, nu există, de asemenea, nicio schimbare în politica noastră”, a punctat el.

Marea Britanie: „Ucraina are acest drept”

În timpul unei vizite la Kiev, la 3 mai, ministrul britanic de externe David Cameron a declarat pentru Reuters că Ucraina va putea folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei şi că depinde de Kiev dacă face acest lucru.

„Ucraina are acest drept”, a spus el.

„Aşa cum Rusia loveşte în interiorul Ucrainei, puteţi înţelege foarte bine de ce Ucraina simte nevoia să se asigure că se apără”, a punctat ministrul britanic.

Franța e fermă, Germania e reticentă

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat marţi, 29 mai, că Ucrainei ar trebui să i se permită să lovească bazele militare din interiorul Rusiei pe care Moscova le foloseşte pentru a lansa rachete asupra Ucrainei.

„Credem că ar trebui să li se permită să neutralizeze siturile militare de unde sunt lansate rachete, siturile militare de unde este atacată Ucraina”, a declarat Macron, într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz.

„(Dar) nu ar trebui să le permitem să lovească alte ţinte din Rusia şi situri civile sau alte situri militare din Rusia…”, a adăugat Macron.

De cealaltă parte, cancelarul german a fost mai evaziv, dar a susținut ideea.

„Ucraina are toate posibilităţile de a o face, în virtutea dreptului internaţional. Trebuie să o spunem clar, ea este atacată şi poate să se apere”, a spus Scholz.

Italia: „Armele să fie folosite pe teritoriul Ucrainei”

Italia nu va trimite niciodată trupe în Ucraina, iar armele pe care le-a furnizat Kievului nu ar trebui să fie folosite pe teritoriul rusesc, a declarat joi ministrul italian de externe Antonio Tajani.

„Toate armele care pleacă din Italia (către Ucraina) ar trebui să fie folosite pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Tajani într-un interviu pentru postul public de televiziune RAI.

Danemarca, ecou la declarațiile lui Stoltenberg

Danemarca se numără printre țările care acceptă cererea lui Stoltenberg. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen s-a făcut ecoul lui Stoltenberg în comentariile făcute marţi la postul de televiziune TV2.

„Sunt bineveniţi să folosească ceea ce am donat Ucrainei şi în afara Ucrainei – adică asupra ţintelor ruseşti – dacă acest lucru este în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ea.

„Secretarul general al NATO a fost foarte clar pe această temă, că este în cadrul regulilor atunci când porneşti un război, deoarece Ucraina este cea care este atacată de Rusia”, a spus Frederiksen. Cu toate acestea, ea nu a spus dacă acest lucru se va aplica avioanelor de luptă F-16 pe care Ucraina urmează să le primească de la Copenhaga.

Olanda: Să folosească armele în conformitate cu dreptul internaţional

Ca răspuns la o solicitare de comentarii, Ministerul olandez al Apărării a declarat miercuri că Ucraina ar trebui să folosească armele donate în conformitate cu dreptul internaţional.

„Dincolo de acest lucru, Olanda nu impune limitări legale privind utilizarea armelor furnizate de Olanda deasupra sau pe teritoriul rusesc”, a declarat MAE olandez.

Cehia: „Ucraina are toate drepturile”

Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi, în cadrul unui briefing, că declaraţiile lui Stoltenberg şi ale altora pe această temă sunt „absolut logice”.

„Ucraina este o ţară care se apără împotriva agresiunii ruseşti şi, ca ţară agresată, are cu siguranţă toate drepturile de a folosi toate posibilităţile pentru apărarea sa”, a afirmat Fiala.

Ce spun țările baltice

Lituania şi-a exprimat vocal sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a lovi ţinte din interiorul Rusiei.

„Modul de a reacţiona la agresiunea Rusiei în Ucraina, dar şi în ţările noastre, este să permitem Ucrainei să folosească armele pe care le are deja, aşa cum trebuie să le folosească”, a declarat luni ministrul de externe Gabrielius Landsbergis.

„Acesta este modul în care gestionăm escaladarea, acesta este modul în care oprim Rusia”.

Preşedintele leton Edgars Rinkevics a fost, de asemenea, de acord cu Stoltenberg.

„Cred că nu există niciun motiv raţional şi pragmatic pentru a nu permite Ucrainei să folosească aceste arme împotriva Rusiei într-un mod cât mai eficient”, a declarat luni Edgars Rinkevics, luni, la CNN.

Ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur, a cerut pe X ca aliaţii Kievului să „sporească antrenamentul pentru luptătorii ucraineni (şi) să permită Ucrainei să lovească ţinte militare din Rusia”.

Putin amenință cu „consecințe grave”

Kremlinul a acuzat joi NATO că încurajează Ucraina să continue „războiul fără sens” împotriva Rusiei, acuzând că acestea au deschis o nouă fază de tensiuni în ultimele săptămâni.

De altfel, preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat marţi, 29 mai, ţările europene membre ale NATO cu „consecinţe grave” dacă vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca teritoriul rus.