Arheologii care au săpat în cimitirul din Alba Iulia au făcut descoperiri valoroase de patrimoniu: mai multe obiecte unicat din perioada Daciei romane, dar și obiecte aparținând Epocii Bronzului.
În cimitirul municipal din Alba Iulia au fost descoperite o serie de obiecte arheologice de mare valoare patrimonială, au anunțat astăzi cercetătorii Muzeului Național al Unirii.
Aceștia au condus, timp de două luni, o cercetare arheologică preventivă într-o parcelă pe care s-a extins actualul cimitir din oraș, care se suprapune unei foste necropole din epoca romană.
Procedura a avut loc după ce, în martie, un sarcofag din secolul II a fost distrus de gropari. Cazul a fost prezentat de Libertatea.
În situl arheologic au fost găsite complexe arheologice datând din trei epoci istorice diferite. Iar unele dintre obiectele dezgropate sunt unicat pentru spațiul românesc.
„Avem complexe arheologice care aparțin Culturii Coțofeni (asociată cu Epoca Timpurie a Bronzului, din perioada 3.500-2.500 î.Hr.). Descoperirile noastre sunt de pe la începutului mileniului III î.Hr. Dar cele mai numeroase complexe sunt cele din epoca romană: 56 la număr. Avem și 19 morminte de epocă romană”, explică pentru Libertatea arheologul George Bounegru, care a supervizat șantierul arheologic, alături de arheologul Ilie Lascu.
Mai multe bijuterii și un vas unicat, într-un singur mormânt
Printre cele mai importante descoperiri se numără un mormânt despre care specialiștii spun că ar fi unul dintre cele mai bogate descoperite pe locul vechiului Apulum. În mormânt au fost găsite mai multe podoabe de aur: un cercel, un pandantiv format dintr-o monedă perforată cu tortițe și opt mărgele din aur. Mormântul a aparținut, cel mai probabil, unei femei, având în vedere că acolo exista și carcasa de bronz a unei cutii, folosită pentru farduri.
În același mormânt s-a găsit și un vas de bronz, unicat la Apulum. „E un vas mic, nedecorat, tip balsamariu. E singurul vas de bronz dintr-un mormânt de la Apulum și este singurul întreg din Dacia”, explică George Bounegru.
O coasă în stare bună
Un alt unicat este și o fibulă – o broșă cu care se prindeau veșmintele pe umeri. „Această fibulă este zoomorfă și are două capete de cal. Este unicat în provincia Dacia, pentru că s-au mai găsit fibule cu cap de cal, însă cu unul, nu cu dublu cap.”
În terenul cercetat a fost găsit și mult material ceramic, datând din prima jumătate a secolului II. Vasele au fost descoperite în complexele legate de locuirea romană din orașul Apulum.
O altă descoperire excepțională a arheologilor a fost o coasă care e încă într-o stare foarte bună. „Cred că dacă cineva ar ascuți-o încă ar fi funcțională”, spune arheologul. Coasa este specială pentru că este foarte mare în comparație cu cele descoperite anterior, are 78 de centimetri.
Alături de coasă a fost descoperită și o monedă din perioada împăratului roman Filip Arabul, care a condus imperiul între anii 244 și 249. Asta i-a făcut pe cercetători să concluzioneze că „groapa datează din ultimele decenii de locuire și de existență a provinciei romane Dacia”.
A fost recoltat pământ pentru analize suplimentare
Pentru a cerceta în continuare contextul arheologic al obiectelor descoperite, cercetătorii au luat pământul din trei morminte pentru analize suplimentare. „Vizează resturile vegetale din sol, precum polenul. Dacă vom găsi polen de flori de cireș, vom ști că înmormântarea a avut loc primăvara; dacă sunt alte tipuri de polen, pot să presupun că s-a făcut în altă perioadă.”
Săpături arheologice
Arheologii au cercetat o suprafață de 2.298 de metri pătrați, bucata neafectată de înmormântările contemporane pe care s-a extins cimitirul municipal din Alba Iulia. Cheltuielile s-au ridicat la 12.000 de lei și au fost suportate de primărie. Tot municipalitatea a oferit utilaje și experți topografi, iar administrația cimitirului – muncitorii care au făcut săpăturile.
„Am avut o colaborare instituțională foarte bună. Primăria a înțeles că patrimoniul e foarte important și trebuie să se găsească soluții”, spune George Bounegru.
Autoritățile au aprobat cercetarea abia după o distrugere
În luna martie 2023, un sarcofag roman din secolul II a fost distrus cu excavatorul în cimitirul municipal din Alba Iulia. Ca urmare, poliția a deschis un dosar penal pentru distrugere și lucrări ce pot afecta siturile arheologice.
S-a ajuns la această situație din cauză că lucrările în cimitir s-au făcut fără respectarea legilor patrimoniului, au acuzat atunci arheologii. Cimitirul municipal din Alba Iulia se suprapune unei necropole din epoca romană, fiind sit arheologic clasa A. Așadar, ar fi trebuit să se facă o descărcare arheologică înainte de a se săpa gropile pentru morminte, au arătat specialiștii.
Autoritățile locale și administrația cimitirului au dat vina pe lacunele legislative pentru distrugerile produse, așa cum arăta Libertatea în aprilie 2023:
„În cazul gropilor de mormânt nu se aplică principiul cercetărilor arheologice preventive”, spunea șeful Direcției Județene de Cultură din Alba Iulia, Matei Drîmbărean. „Asistăm neputincioși la această situație. Este o culpă de sistem”, mai arăta acesta.
Primarul Gabriel Pleșa nu a dorit să comenteze situația, l-a lăsat în schimb pe arhitectul-șef Alexandru Damian, care a invocat un „vid legislativ”.
Același „vid legislativ” a fost invocat și de administratorul cimitirului, Ion Radu Bogdan, care ar fi trebuit să se asigure de respectarea legislației patrimoniului. „Ce înseamnă valoare universală? Că vin marțienii să vadă sarcofagul?”, comenta acesta distrugerea sarcofagului care a pornit dezbaterea.
Deși susținea că legea nu îl obligă, administratorul Ion Radu Bogdan a făcut ulterior o cerere pentru cercetare arheologică preventivă pe parcela rămasă neexploatată din cimitirul municipal Alba Iulia.
Fotografiile au fost realizate și puse la dispoziția Libertatea de arheologul George Bounegru.
