NASA a anunțat recent o descoperire spectaculoasă realizată de roverul Curiosity pe Marte, care a lăsat comunitatea științifică uimită. Roverul, în căutarea dovezilor chimice care ar putea indica faptul că Planeta Roșie a fost odată locuibilă, a descoperit cristale galben-verzui de sulf pur, un mineral care nu fusese observat anterior pe Marte.
Descoperirea cristalelor de sulf
Curiosity a descoperit aceste cristale în timp ce explora canalul Gediz Vallis, într-o zonă unde a spart accidental pietre albe. Descoperirea a fost considerată „stranie” și „uluitoare”, adăugând dovezi suplimentare că Marte ar fi putut avea condiții favorabile vieții în trecut. Deși mineralele care conțin sulf au fost observate pe Marte înainte, sulful elementar, în forma sa pură, nu fusese detectat până acum.
Ashwin Vasavada, omul de știință al proiectului Curiosity, a descris descoperirea ca fiind „ca găsirea unui oaz în deșert”. El a adăugat că „nu ar trebui să fie acolo, așa că acum trebuie să explicăm acest fenomen”. Descoperirea a avut loc pe 30 mai, în timp ce roverul explora zona Gediz Vallis, un canal ce se întinde pe o parte din muntele Mount Sharp.
Posibile implicații și analize
Descoperirea cristalelelor de sulf pur adaugă dovezi suplimentare pentru elemente esențiale vieții, precum carbon, hidrogen, azot, oxigen și fosfor, identificate anterior pe Marte. Deși această descoperire nu sugerează în mod direct existența vieții pe Marte, ea subliniază că planeta a avut apă, un ingredient esențial pentru viață.
Sulful pur găsit pe Marte este inodor, spre deosebire de sulf combinat cu altele minerale, care degajă un miros puternic. NASA a identificat pentru prima dată un grup de pietre albe, iar roverul a trimis imagini detaliate către Pământ, inclusiv o imagine a pietrelor apropiate de roțile roverului.
Contextul geologic al descoperirii
Canalul Gediz Vallis, situat în sudul echatorului marțian, este considerat un loc crucial pentru studii, fiind asociat cu fluxuri de apă lichidă și deșeuri. Se estimează că acest canal a fost format de fluxuri de apă și deșeuri care s-au extins pe doi mile pe panta muntelui.
Studiile recente sugerează că atât inundațiile violente, cât și alunecările de teren locale au contribuit la formarea moundurilor de deșeuri în această zonă. Analizele arată că unele dintre aceste mounds conțin pietre rotunjite, transportate de fluxurile de apă, în timp ce altele sunt pline de pietre mai ascuțite, depozitate de alunecări de teren.
Becky Williams, cercetător la Institutul de Științe Planetare din Tucson, Arizona, a comentat că „nu a fost o perioadă liniștită pe Marte”. Ea a adăugat că „există o cantitate excitantă de activitate aici”, indicând multiple fluxuri de apă și alunecări de teren care au modelat peisajul.
Descoperirile roverului Curiosity continuă să ofere noi perspective asupra trecutului geologic și posibilităților de viață de pe Marte, întărind importanța explorării continue a Planetei Roșii.
