Pierderea biodiversităţii este cel mai mare factor de mediu al focarelor de boli infecţioase, făcându-le mai periculoase şi mai contagiaose, a constatat un studiu.
Crește numărul noilor boli infecțioase
Numărul noilor boli infecțioase este în creștere și adesea acestea își au originea în fauna sălbatică. Într-o meta-analiză publicată în revista Nature, cercetătorii au descoperit că dintre toți „motorii schimbării globale” care distrug ecosistemele, dispariția unor specii a fost cea mai importantă în creșterea riscului de focare. Pierderea biodiversității e urmată ca importanță de schimbările climatice și de introducerea de specii neindigene.
Experții au analizat aproape 1.000 de studii despre factorii de mediu la nivel mondial ai bolilor infecțioase, acoperind toate continentele, cu excepția Antarcticii. Ei au analizat atât severitatea, cât și prevalența bolilor la gazdele vegetale, animale și umane.
Echipa s-a concentrat pe cinci factori de schimbare la nivel mondial – pierderea biodiversității, schimbările climatice, poluarea chimică, speciile non-indigene și pierderea habitatului.
Ei au descoperit că patru din cinci au crescut răspândirea bolilor: toate, cu excepția pierderii habitatului, au crescut incidența bolilor. Rezultatele lor au fost aceleași pentru bolile umane și non-umane.
Schimbarea habitatului a redus riscul din cauza tendinței oamenilor de a se îndrepta către un anumit tip de habitat – orașe. Zonele urbane tind să aibă mai puține îmbolnăviri, parțial datorită igienizării publice mai bune, dar și pentru că există mai puțină faună sălbatică.
Rohr a spus: „În zonele urbane cu mult beton, există un număr mult mai mic de specii care pot prospera în acel mediu. Din perspectiva bolii umane, există adesea o infrastructură sanitară și de sănătate mai mare decât în mediile rurale.”
Interesul pentru bolile zoonotice a crescut de la pandemia de Covid
Interesul pentru bolile zoonotice a crescut de la pandemia de Covid, despre care unii cercetători cred că ar fi provenit de la un liliac. Multe alte boli care alarmează în prezent autoritățile mondiale din domeniul sănătății – inclusiv gripa porcină și gripa aviară – își au originea și în fauna sălbatică.
Trei sferturi din bolile emergente la oameni sunt zoonotice, ceea ce înseamnă că infectează și animalele sălbatice și domestice.
Studiile anterioare au indicat legăturile dintre aceste boli și schimbările de mediu (de exemplu, încălzirea globală ar putea însemna că malaria devine mai răspândită), dar anterior nu era clar care factorii de mediu au avut cel mai mare impact.
Cercetătorii au remarcat că mulți dintre factorii determinanți sunt interconectați: „De exemplu, schimbările climatice și poluarea chimică pot provoca pierderea și schimbarea habitatului, care, la rândul său, poate provoca pierderea biodiversității”.
