Numele lui Constantin Alexandru Rosetti răsună, și astăzi, în inimile patrioților, fiind vorba despre liderul pașoptiștilor revoluționari de la 1848 și unul dintre cei mai mari susținători ai Unirii Principatelor Române din istoria poporului nostru. Și-a dedicat viața și cariera în favoarea luptei pentru emanciparea națională a românilor, precum și modernizarea societății românești.
Unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848
C. A. Rosetti vede lumina zilei, pentru prima dată, într-o zi călduroasă de vară. Se naște pe 2 iunie 1816 într-o familie boierească din Muntenia.
Urmează cursurile liceului Sfântul Sava din București, urmând să plece în străinătate, pentru a studia la Paris și la Geneva, unde este influențat de ideile liberale și naționaliste europene ale vremii.
În perioada 1833 – 1836, Rosetti se înscrie în armată și devine adjutantul domnitorului Alexandru D. Ghica. Încă de tânăr, acesta se implică, extrem de serios, în mișcarea națională românească, devenind un susținător fervent al ideilor de emancipare și modernizare.
Este unul dintre fondatorii Societății Studenților Români din Paris, fiind activ în publicarea și distribuirea presei românești independente, fiind unul dintre colaboratorii principali ai ziarului național „Românul”.
În timpul Revoluției de la 1848, C. A. Rosetti joacă un rol important în promovarea ideilor liberale și democratice în rândul populației românești.
Exilul, activitatea diplomatică și întoarcerea în Țara Românească
Rosetti este unul dintre conducătorii pașoptiștilor, alături de alte personalități marcante ale istoriei românești, precum I. Ghica, N. Golescu, R. Golescu şi I.C. Brătianu
Este unul dintre liderii mișcării revoluționare din Muntenia, fiind ales în Adunarea Națională de la Blaj, unde contribuie la redactarea Proclamației de la Blaj și la elaborarea cererilor politice ale românilor.
După înfrângerea Revoluției de la 1848, Rosetti părăsește patria sa mult iubită, plecând în exil, în Franța și Italia, pentru a evita represaliile regimului autoritar.
După abolirea regimului fanariot și instaurarea domniei lui Alexandru Ioan Cuza în 1859, C. A. Rosetti se întoarce în Țara Românească și își continuă activitatea politică.
Ce i-a spus lui Al. I. Cuza, atunci când a fost ales domnitorul Principatelor Române
Istoria îl menționează drept unul dintre cei mai înflăcărați militanți ai Unirii Principatelor Române, fiind ales ca deputat și secretar în Divanul ad-hoc (1857) şi în Adunarea Electivă din Muntenia.
Este celebru discursul pe care Constantin Alexandru Rosetti l-a rostit, în timpul ședinței pentru alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al Principatelor.
”Măria Ta, suntem fericiţi că Adunarea Electivă din Bucureşti ne-a onorat cu marea şi frumoasa misiune de a depune coroana lui Mihai (Vitezul – n.r.) în mâinile Măriei Tale, căruia fraţii noştri de aici au încredinţat coroana lui Ştefan (cel Mare – n.r.)
Românii munteni au încoronat în Măria Ta nu un individ, ci marile principii de viaţă ale naţionalităţii noastre.
Atâta timp cât Tu vei purta stindardul Unirii, al naţionalităţii, al justiţiei şi al libertăţii, muntenii şi moldovenii te vor urma ca un singur om. ”
De-a lungul vieții, soțul Mariei Rosetti ocupă mai multe funcții politice și administrative importante în cadrul societății românești.
Aderă la Monstruoasa Coaliție
Este numit șef al Poliției, ministru al Instrucțiunii publice și Cultelor, șef al Camerei Deputaților și de două ori primar al orașului București.
De asemenea, C. A. Rosetti este unul dintre membrii fondatori ai Societății literare Române, cunoscută, ulterior, sub numele de Academia Română.
Deși a ajutat la ascensiunea lui Alexandru Ioan Cuza pe tronul principatelor, ani mai târziu, Rosetti face parte din celebra Monstruoasa Coaliție, alături de personalități precum Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu, Petre Carp, Alexandru Candiano Popescu și alții.
Aceștia luptă pentru a-l da jos pe Cuza, din pricina atitudinii sale tiranice, reformelor drastice și a deciziilor luate care vin împotriva Constituției României.
Și-a înmormântat fetița de numai 3 ani în Cimitirul Bellu
Rosetti este considerat unul dintre cei mai importanți lideri politici și intelectuali români ai secolului al XIX-lea, fiind un simbol al curajului și dedicării în lupta pentru drepturile și libertățile poporului român.
În ciuda succesului fulminant de care s-a bucurat în carieră, o tragedie cumplită i-a umbrit fericirea în viața personală.
Căsătorit cu Maria Rosetti, muza Revoluției de la 1848 și prima femeie ziarist din istoria poporului român, cei doi au împreună opt copii, dintre care doar patru supraviețuiesc până la maturitate, Mircea, Vintilă, Libby și Horia.
Puțini sunt cei care știu faptul că prima ceremonie oficială de înmormântare de la Cimitirul Bellu din Capitală a avut loc în ziua în care eroul pașoptist și soția lui și-au îngropat fiica, pe micuța Elena, în vârstă de numai trei anișori.
În prezent, mormântul fetei nu mai există, în locul respectiv fiind plasată crucea lui Constantin Alexandru Rosetti, care a încetat din viață la data de 8 aprilie 1885.
