Euro 1996, marea dezamăgire a Generației de Aur. „N-au mai mers iconițele lui Nea Puiu!”

Euro 1996, marea dezamăgire a Generației de Aur. „N-au mai mers iconițele lui Nea Puiu!”

România este din nou la un turneu final european după o pauză de 8 ani. “Tricolorii” sunt în grupă cu Belgia, Slovacia şi Ucraina şi speră ca pentru a doua oară în istorie să se califice din faza grupelor la Euro.

Euro 1996, primul turneu final după Mondialul fabulos din SUA

Până la startul turneului final din Germania, FANATIK vă propune o nouă producție premium, dedicată Campionatului European. “Hai la Euro!” este un serial realizat de site-ul nostru în colaborare cu STALINSKAYA, în care Horia Ivanovici și invitatul special Andrei Vochin vor aduce în atenţia publicului poveşti nespuse despre Campionatele Europene la care a participat România.

În al doilea episod, Horia Ivanovici şi Andrei Vochin au vorbit despre Campionatul European din 1996, din Anglia. Avea să fie primul turneu final după fabulosul Mondial american în care România ajungea până în faza sferturilor de finală:

“Sunt două sentimente senzaţionale. Unul l-au încercat toţi românii, în 1994, iar cei din 1986, care ţineau cu Steaua. În seara de la Sevilla am plecat pe jos din sudul Bucureştiului până la Otopeni, zeci de mii de oameni. 

La Unirii se mergea în coloană spre Otopeni. Erau steaguri cu Dinamo, cu Universitatea Craiova. Era o emulaţie. Revenind la naţională, în 1994 a însemnat un mare boom la nivel de echipa naţională. S-a câştigat o iubire, nu un trofeu.

“Aşteptările noastre erau deja foarte mari înainte de 1996. Practic, era toată Generaţia de Aur”

Turneul final din 1996 a semănat cu finala a doua a Stelei, cea pierdută cu 0-4 în faţa Milanului. Aşteptările noastre erau deja foarte mari înainte de 1996. Practic, era toată Generaţia de Aur.

Hagi şi Popescu jucau la Barcelona, Dan Petrescu juca la Chelsea, erau nişte jucători care evoluau la nişte cluburi mari. Li se lipeau de data aceasta, vreo 5-6 jucători de la Steaua. 

Domina campionatul şi mergea în grupele Champions League de două ediţii. A însemnat o mare experienţă competiţională. Vârfurile generaţiei erau Adrian Ilie, Marius Lăcătuş, Toni Doboş, Didi Prodan, Costel Gâlcă.

În preliminarii noi am terminat peste Franţa. Atenţie! Franţa îşi construia echipa care a devenit campioană mondială în 1998 şi apoi campioană europeană în 2000. Aşa, principalul adversar a fost Franţa. Ne-au bătut la Bucureşti cu 3-1, cu Dugarry, Zidane, Deschamps. Cu noi a fost prima mare victorie a lor. Lăcătuş a dat golul nostru.

“Selecţioner a fost Anghel Iordănescu. Au mers iconiţele în preliminarii, nu neapărat la tragerea la sorţi”

La tragerea la sorţi am fost tot cu Franţa, Spania şi Bulgaria lui Stoicikov. Ne-a căzut greu. Şansa contează foarte mult şi la tragerea la sorţi. Selecţioner a fost Anghel Iordănescu. Au mers iconiţele în preliminarii, nu neapărat la tragerea la sorţi. A fost primul turneu final cu 16 echipe. 

La Euro 1996 nu am plecat cu echipa, am plecat cu autocarul de la Bucureşti la Newcastle. Erau prezenţi membri ai Ligii Profesioniste şi conducători ai cluburilor de fotbal.

Erau Meme Stoica, Ioan Andone, Marius Stan, erau mulţi oameni din fotbal care accesau acest turneu final prin această excursie. Făcând atât de mult pe drum, am ajuns cu o zi înaintea meciului cu Franţa. Am jucat pe St. James Park la meciul cu Franţa. Am pierdut cu 0-1. Ne-a dat gol Dugary”, a povestit Andrei Vochin.

Franţa îşi pregătea echipa câştigătoare pentru Mondialul din 1998 şi Euro 2000

Primul meci al României a fost împotriva Franţei. Horia Ivanovici a spus echipele de start, francezii pregătind deja echipa care avea să devină campioană mondială în 1998 şi europeană în anul 2000:

“Lama a fost în poartă, Thuram a jucat pe postul de fundaş dreapta, poate unul dintre cei mai buni fundaşi dreapta din lume, fundaşi centrali erau Desailly şi Blanc, Di Meco în postul de fundaş stânga. 

La mijloc erau Karembeu, Deschamps, actualul selecţioner, Zidane şi Guerin. În faţă au jucat Dugary şi Djorkaef. Iată-i şi pe ai noştri: Stelea, Petrescu, Belodedici, Selymeş, Gică Popescu, Hagi, Dorinel Munteanu, Lăcătuş, Răducioiu. A intrat Cobra Ilie şi Viorel Moldovan. 

Şi tata Puiu făcea schimbări la pauză, să nu mai zică de Gigi Becali. Să nu ne mai luăm toţi de patronul FCSB”, a spus Horia Ivanovici.

Echipele în România – Franţa

România, început cu stângul după gafa lui Stelică!

România avea să cedeze în primul meci, scor 0-1 cu Franţa, prin golul marcat de Dugary, în minutul 25. Avea să fie o greşeală a lui Bogdan Stelea, cel care a ieşit greşit la o centrare a francezilor:

“Cei doi atacanţi au creat golul. Djorkaef a centrat, lungă, plouată spre portarul nostru. A fost greşeala lui Stelică, a ieşit din poartă în timp ce Dugarry şi unul dintre fundaşii noştri erau în duel direct. A fost prins în no mans land, Dugarry a trimis peste el, gol marcat în prima repriză. 

Nu am jucat rău, dar am luat golul împotriva cursului jocului. A fost dintr-o mare greşeală. Noi nu prea am fost obişnuiţi să recuperăm. Ne simţeam bine când dădeam noi gol primii, iar la acest turneu nu prea am dat noi gol primii”, a povestit Andrei Vochin.

Cine e mai bun? Hagi sau Stoicikov?

Urma meciul cu Bulgaria. În 1994, România şi Bulgaria au făcut senzaţie la Campionatul Mondial din Statele Unite şi întrebarea era pe buzele tuturor: “Cine e mai bun? Hagi sau Stoicikov?”:

“Era o mare tevatură în partea noastră de Balcani. Cine e mai mare? Hagi sau Stoicikov. Noi toţi spuneam că Hagi, bulgarii, chiar şi presa din Spania era la momentul ăla că Stoicikov este mai mare. 

Au pierdut finala mică în 1994. A fost sclipitor Stoicikov în 1994, dar nu ca Hagi. A fost mare nebunie. Aşteptam cu sufletul la gură pe teren, cine este mai bun”, a amintit Horia Ivanovici.

“Stoicikov a luat o minge de la mijlocul terenului şi a plecat până în poarta noastră. Ne-a dat gol în minutul 3”

Confruntarea dintre Bulgaria şi România s-a jucat pe St. James Park din Newcastle. Pentru “tricolori” era ultima şansă de calificare mai departe la Campionatul European, dar lucrurile nu s-au desfăşurat prea bine pentru noi:

“La patru zile a urmat meciul cu Bulgaria. Stoicikov a luat Balonul de Aur în 1994 pentru că a fost ajutat şi de echipa lui. Dacă România ajungea în semifinale şi nu ajungea Bulgaria, cred că Hagi lua Balon de Aur. 

În meci, din păcate, în minutul 3, Stoicikov a luat o minge de la mijlocul terenului şi a plecat până în poarta noastră. Ne-a dat gol în minutul 3. Ne-am dus şase zile cu autocarul, iar după patru zile, cu acest 0-1, România era eliminată.

“Din păcate, România nu marchează, nu obţine niciun punct”

Dar ce se întâmplă în meciul ăsta? Dorinel Munteanu marchează. Mingea loveşte bara, cade evident în poartă, nu exista pe vremea aceea tehnologia de linia porţii, arbitrul nu vede că a trecut de linia porţii.

Dar a trecut evident. Dacă egalam în momentul ăla, la rezultat de egalitate, jucam care pe care cu Spania. A fost o greşeală gravă de arbitraj împotriva noastră. Meciul s-a încheiat 1-0, în ciuda dominării noastre.

Ţin minte că Adrian Ilie a intrat foarte bine atunci. Din păcate, România nu marchează, nu obţine niciun punct. Iar ultimul meci cu Spania, era un meci de palmares”, a povestit Andrei Vochin.

Ce au scris ziarele după România – Bulgaria 0-1

Bulgaria, la mâna României!

Ultimul meci era deja de vacanţă pentru România. Cu două înfrângeri în primele două meciuri, “tricolorii” nu mai aveau nicio şansă să meargă mai departe. În schimb, Spania avea nevoie de victorie:

“Spania avea mare nevoie de victorie cu noi. Era singura şansă să meargă mai departe în dauna Bulgariei. S-a mai întâmplat ceva. Am avut noi nevoie în faţa bulgarilor în 1991 în preliminariile pentru Euro 1992. 

În meciul respectiv, tot cu Hagi şi Stoicikov, nu am reuşit să îi batem la Sofia. Nu ştii ce să spui. Meciurile în care o echipă nu are miză şi una are o miză uriaşă, nu ştii cum să le iei. Au fost multe discuţii pe tema asta”.

Horia Ivanovici a intervenit şi a vorbit despre meciul din preliminariile Euro 1992, pe care bulgarii l-au jucat foarte serios: “Ţin minte acel meci şi toată lumea de la noi se aştepta ca bulgarii să ne dea meciul. Şi nu s-a întâmplat. Cred că bulgarii nu ne-au iubit foarte mult în sinea lor. Când ne-au prins şi când au putut, ne-au tras-o.

Deci, noi jucam cu Spania, aveam de plătit o poliţă morală, să zicem. Bulgarii ne-au implorat să jucăm la maximum, ca şi cum ar fi un meci cu miză”, a povestit Horia Ivanovici.

România, înfrângere şi în ultimul meci: “Am egalat prin Răducioiu, după care a urmat a doua repriză în care s-au năpustit spre poarta noastră”

În confruntarea cu Spania, România a marcat unicul gol la Euro 1996, prin Răducioiu. În cele din urmă, ne-au învins şi ibericii, după un gol marcat în minutul 84 de Guillermo Amor:

“Aveam mulţi jucători în campionatul Spaniei. Ne-au condus la 1-0, ai noştri se gândeau la vacanţă, la transferuri. Am egalat prin Răducioiu, după care a urmat a doua repriză în care s-au năpustit spre poarta noastră.

Eu aveam loc în peluza spre care atacau spaniolii. Eram deja relaxaţi cu toţii, nu mai aveam nicio şansă. Râdeam când vedeam că spaniolii nu puteau să ne dea gol. Au marcat în minutul 84, un gol care a declanşat fiesta în Spania.

Stoicikov nici acum nu ne iartă că nu am încurcat Spania. S-a vorbit mult. Noi nu am mai avut miză. Din ce în ce mai mulţi suporteri am avut în tribună. Românii au început să populeze Europa. A fost o mare bucurie”, a povestit Vochin.

Ce au scris ziarele vremii după România – Spania

Euro 1996, ratat de România: “La întoarcerea în ţară au început să apară critici multe”

Euro 1996 a fost un turneu final foarte modest pentru naţionala României. Horia Ivanovici l-a întrebat pe Andrei Vochin care sunt concluziile după această competiţie abordată cu aşteptări atât de mari:

“A fost un Euro ratat. Nu am obţinut niciun punct, dar mai ales că aşteptările de la naţionala României au fost extraordinari de mari după Campionatul Mondial din 1996. La întoarcerea în ţară au început să apară critici multe.

A fost un uşor moment de cumpănă, inclusiv pentru Anghel Iordănescu. Dar mai e încă ceva. Adversarii ne priveau altfel. Eram o forţă. Tot timpul adversarii europeni sunt foarte grei. Am plâns de ciudă că am făcut cinci zile pe drum şi am fost în turneu în patru zile“, a povestit Vochin în cadrul episodului doi din serialul “Hai la Euro”, realizat de FANATIK în colaborare cu STALINSKYA.

Euro 1996, primul turneu final după Mondialul fabulos din SUA! Aşteptări uriaşe pentru un Campionat European ratat de România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *