„Şi ei sunt de vină”, se spune în rechizitoriu şi în sala de judecată despre tinerii loviţi cu maşina de Vlad Pascu, în noaptea de 19 august, anul trecut. Procurorii şi avocaţii lui Pascu le impută victimelor că nu au mers pe partea stângă a drumului. Era imposibil, arată doi dintre tinerii răniţi în accident, reconstituind, în premieră, drumul făcut de ei în acea noapte. „Nu aveau nicio alternativă”, iar „responsabilul moral e autoritatea locală”, spun experţii consultaţi de Libertatea, după ce au văzut imaginile de la faţa locului.
În noaptea de 18/19 august anul trecut, Vlas Pascu a urcat drogat la volan şi, cu peste 100 km/h, a secerat cu maşina un grup de tineri care se întorceau pe jos din Vama Veche în 2 Mai. Roberta Dragomir, de 20 de ani, şi Sebi Olariu, de 21 de ani, au murit pe loc. Alţi trei tineri au fost răniţi în accident.
Vlad Pascu. Foto: Dumitru Angelescu
În rechizitoriul prin care Vlad Pascu a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia spun că „accidentul a fost cauzat de un cumul de factori”, iar pe lângă şofer, de vină sunt şi victimele, care „au creat o stare pasivă de pericol”, pentru că „se deplasau necorespunzător, pe partea dreaptă a acostamentului în direcţia de deplasare, contrar prevederilor art. 72 din OUG nr. 195/2002 (care obligă pietonii la deplasarea pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia de mers, în absenţa trotuarului)”.
Locul tragediei
Ce ar fi trebuit să facă tinerii loviţi cu maşina de Vlad Pascu şi nu au făcut? Pentru a afla răspunsul la această întrebare, reporterii Libertatea au mers, pe drumul din acea noapte, cu doi dintre supravieţuitorii accidentului. Apoi, imaginile de la faţa locului au fost analizate de doi experţi auto care au explicat cine, cum şi unde a greşit.
Acesta este un demers jurnalistic fără valoare juridică. În procesul în care Vlad Pascu e acuzat de ucidere din culpă, judecătorul e obligat de lege, ca-n orice altă cauză penală, să pronunţe o hotărâre doar în baza probelor aflate la dosar.
„Am mers pe trotuar, pentru că toată lumea mergea pe aici”
Cristina şi prietenul ei, Alex, sunt doi dintre tinerii răniţi în accidentul produs de Vlad Pascu. Pentru prima oară de la tragedie, ei s-au întors în locul unde le-au murit prietenii, ca să reconstituie ultima parte a drumului din acea noapte.
Doi dintre tinerii răniţi în accidentul produs de Vlad Pascu reconstituie ultima parte a drumului
În august anul trecut, Cristina şi Alex erau în grupul celor opt tineri care veniseră să petreacă la mare câteva zile. „Am ajuns pe 18 august, iar pe 21 trebuia să ne întoarcem acasă. Eram cazați la o vilă aflată la ieșirea din 2 Mai spre Vama Veche”, spune Cristina.
În seara în care au ajuns, au mers în Vama Veche, ca să sărbătorească ziua de naștere a unui coleg, iar în jurul orei 4:30, au plecat pe jos, spre locul de cazare. Au mers pe partea dreaptă a şoselei, pe trotuarul ce leagă localitatea Vama Veche de 2 Mai.
N-au luat-o pe partea stângă a şoselei, pentru că „era imposibil de mers. Nu era amenajat şi erau boscheţi înalţi, ieşiţi pe stradă”, explică cei doi tineri. „Am mers pe trotuar, pentru că toată lumea mergea pe aici, dus-întors. Ne-am întâlnit cu multe persoane în acea noapte, care mergeau în acelaşi sens cu noi.”
Chiar legislaţia invocată de procurori obligă pietonii „să se deplaseze numai pe trotuar”, şi doar în lipsa acestuia, „pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcția lor de mers”.
Drumul tinerilor pe acel trotuar a durat „vreo 50 de minute. Am mers încet, nu ne grăbea nimeni”, îşi amintesc cei doi tineri. Numai că, în apropiere de intrarea în 2 Mai, lângă gardul unei unităţi militare, trotuarul s-a sfârşit.
„Cum te opreşti cu un trotuar în câmp, aşa?”
Cum să se termine trotuarul aşa, nicăieri?, s-au mirat cei doi experţi auto consultaţi de Libertatea, văzând imaginile de acolo.
[libvideo id=”4875571″]
„De ce autorităţile locale n-au mai continuat acel trotuar?”, întreabă col.(r) Lucian Diniţă, fost şef al Poliţiei Rutiere. „Era în zona lor administrativă, pentru că limita unei localităţi e după ultima clădire, iar acolo era unitatea militară. Cum te opreşti cu un trotuar în câmp, aşa?”.
Titi Aur, campion la raliuri și expert în condusul defensiv, spune că tinerii au respectat legea, mergând pe trotuar. Dar, „practic, s-a terminat drumul pentru ei. De ce? Pentru că domeniul de siguranţă rutieră este al nimănui.”
Din acest punct de vedere, responsabil moral este autoritatea locală, gestionarul drumului.
Titi Aur, campion la raliuri și expert auto:
După ce s-a terminat trotuarul, tinerii ar fi trebuit să meargă, potrivit legii, „pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcția lor de mers”, aşa cum spun şi procurorii în rechizitoriul lui Vlad Pascu. Dar, ca să ajungă acolo, ei ar fi trebuit să traverseze un drum naţional, într-o curbă deosebit de periculoasă, printr-un loc nepermis.
„Ar trebui ca autoritatea locală să fie parte în proces”
Potrivit OUG 195/2002 invocată în rechizitoriu, „traversarea drumului public de către pietoni se face numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localități, pe la colţul străzii”.
Cristina şi Alex spun că n-au traversat şoseaua pentru că „e linie continuă, nu există nicio trecere şi erau foarte multe maşini. N-aveam cum să traversăm, poate că şoferii nu ne vedeau, pentru că drumul nu e luminat şi era întuneric, nu era vizibilitate.”
Pe aici ar fi trebuit să traverseze tinerii şoseaua, pentru a circula regulamentar, aşa cum pretind procurorii în rechizitoriu.
„Respectând legea, acolo unde se termină trotuarul, trebuia să fie semnalizată o trecere pentru pietoni, ca ei să treacă pe partea cealaltă. Există? Nu există!”, arată fostul şef al Poliţiei Rutiere, col.(r) Lucian Diniţă.
Lucian Diniţă
Creează posibilitatea ca cei care circulă normal, pe jos, să respecte legea! Dacă i-ai aruncat în neant, discutăm discuţii.
Col.(r) Lucian Diniţă, fost şef al Poliţiei Rutiere:
Titi Aur e de părere că, odată ce tinerii „au ajuns la capătul trotuarului, orice ar fi făcut, mai puţin dacă se întorceau înapoi, încălcau legea. De ce? Pentru că, dacă au mers înainte, au încălcat legea, pentru că erau pe partea dreaptă a drumului, dacă treceau strada, încălcau legea. Dar cine răspunde pentru asta? Nu răspunde nimeni.”
Din punctul meu de vedere, ar trebui ca parte în proces să fie autoritatea locală care a lăsat această situaţie imposibilă.
Titi Aur, campion la raliuri și expert auto:
Şi col.(r) Lucian Diniţă spune că „autorităţile sunt vinovate 100%. Nu mai trebuie să mergem pe ideea că e de vină ală, că e de vină ală. Bine, şoferul (Vlad Pascu – n.r.) e de vină, că puteai să-i pui şi gard, că intra în gard, da? Dar ideea e că, dacă autorităţile publice (îşi făceau treaba)… Şi sunt amenzi pentru autorităţile publice locale, pentru neîndeplinirea obligaţiilor, sunt clasa a 6-a de amenzi. Dar aţi văzut dumneavoastră să fie amendată vreo autoritate publică locală? Eu n-am văzut până acuma.”
Titi Aur
„Nu puteau să facă nimic mai mult decât ceea ce au făcut””
Cristina şi Alex spun că li s-a părut mult mai sigur să-şi continue drumul pe partea dreaptă a şoselei. „Aici măcar e o porţiune de asfalt, dar pe partea cealaltă nu e nimic. Erau boscheţi”, spun tinerii. „Iar locul nostru de cazare era fix pe această parte, chiar după unitatea militară. Dacă am fi trecut şoseaua, trebuia să o traversăm înapoi, tot neregulamentar… Ne-am fi pus şi mai rău viaţa în pericol, fiind şi noapte”.
Tinerii „nu puteau să facă nimic mai mult decât ceea ce au făcut”, spune fostul şef al Poliţiei Rutiere. „Hai să zicem că traversau pe partea cealaltă, conform legii. Această regulă este pentru ca pietonul să vadă când vine o maşină din faţă, să aibă percepţia. Ori ăsta (Vlad Pascu – n.r.), cum a intrat el în balans cu maşină, exista şi varianta să intre pe contrasens şi să-i ia de pe contrasens? Era exact acelaşi lucru. Dar li se adăuga lor, săracilor copii, că au traversat neregulamentar.”
Din locul unde „s-a terminat drumul pentru ei” şi până unde au fost seceraţi de maşina lui Vlad Pascu, tinerii au mai mers 66 de paşi. „Eram unul în spatele celuilalt, pe porţiunea de asfalt care era între linia continuă şi bordură. Pe spaţiul verde era atunci foarte multă verdeaţă, boscheţi, nu se vedea nimic. La un moment dat”, spune Cristina, „am văzut că se apropie de noi, cu viteză, o lumină foarte puternică şi m-am trezit pe jos, fără să ştiu ce mi s-a întâmplat. Era linişte. Auzeam numai vocea prietenului meu care mă striga”.
Momentul accidentului
În accident au murit doi tineri, iar alţi trei au fost răniţi. Până acum, nimeni n-a fost tras la răspundere. Iar trotuarul care porneşte din Vama Veche şi duce spre 2 Mai, dar se opreşte în câmp, a rămas la fel.
În accident au murit doi tineri
Un drum construit pe fonduri europene
În 2007, Consiliul Local al comunei Limanu, de care aparţin localităţile Vama Veche şi 2 Mai, a încheiat un contract cu Ministerul Dezvoltării, pentru finanţarea proiectului „Turism Transfrontalier pe bicicletă – pistă comună pentru pietoni și biciclete pe faleza Mării Negre, în zona 2 Mai – Vama Veche – frontieră”.
487.629 de euro era valoarea estimată a proiectului: 322.200 de euro din fondurile europene, 107.400 de euro de la bugetul de stat şi 58.029 de euro – din bugetul comunei Limanu.
Conform proiectului iniţial, pista de biciclete şi cea pentru pietoni aveau structuri separate, iar între ele trebuia să existe şi un mic scuar de protecţie.
Lungimea totală a traseului era de 5.117 m, cât măsoară, de-a lungul şoselei DN39, distanţa dintre 2 Mai – Vama Veche – frontieră. Numai că pista trebuia să se facă de-a lungul falezei Mării Negre.
Lucrările au început în februarie 2009. După câteva luni, constructorii au descoperit că, din cauza unor fisuri în sol, faleza s-ar putea prăbuşi, și atunci s-a decis ca restul traseului să urce, prin Vama Veche, spre şoseaua DN39 şi apoi să meargă paralel cu ea.
„Pista de biciclete”, cu stâlpi pe mijloc
Direcţia de Drumuri şi Poduri a avizat modificarea proiectului şi a pus doar două condiţii: să fie montată o balustradă de protecţie şi să existe o distanţă minimă între drum şi şosea, de 2,4 m. Atunci, „s-a renunţat la pista pietonală, întrucât spaţiile dintre proprietăţile riverane şi DN 39 nu permiteau construirea acesteia”, explica fostul primarul din Limanu, Iustin Urdea, în faţa instanţei care l-a achitat, după ce a fost acuzat de DNA pentru fapte de corupţie legate de acest proiect.
Noul traseu a costat cu 25% mai mult decât se estimase, iar în septembrie 2009, potrivit presei locale, a fost inaugurat ca pistă pentru biciclete.
Lucrarea a fost recepţionată de o comisie de la Primăria Limanu, în prezenţa unor reprezentanţi de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi de la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru granița România-Bulgaria. „La faţa locului, a fost parcurs tot traseul pistei de biciclete, de la zona de graniţă până la intrarea în localitatea 2 Mai, constatându-se că lucrările au fost finalizate”, se precizează în procesul verbal de recepţie.
Niciun oficial nu s-a întrebat de ce acel drum se termină brusc, la marginea câmpului. Şi nici de ce, chiar pe mijlocul pistei de biciclete, răsar din asfalt stâlpii de electricitate.
Stâlpi pe pista de biciclete
În prezent, acest traseu nu este nici semnalizat şi nici marcat ca fiind pistă pentru biciclete, aşa cum prevede OUG 195/2002, iar turiştii şi localnicii au mers pe el, dintotdeauna, ca pe trotuar.
Imaginile de pe Google Maps arată cum, cu o lună înainte de accident, turiştii mergeau pe acest drum, dinspre Vama Veche spre 2 Mai
Fostul primar din Limanu declara la proces că „pista de biciclete a fost foarte bine primită de turişti, fiind o cale separată şi izolată de pericolul de pe drumul naţional, evitându-se accidentele din sezonul estival, iar pentru încheierea acestui proiect am primit felicitări de la Comisia Europeană”.
Autorităţile locale, în „silenzio stampa”
Actualul primar din Limanu este Daniel Georgescu, prim vicepreședintele PSD Constanța. Conduce comuna din 2016 şi, în prezent, candidează pentru un nou mandat.
Anul trecut, imediat după accidentul de lângă 2 Mai, Georgescu, declara că „a fost o tragedie fără seamăn! Suntem șocați de ceea ce s-a întâmplat și evident că este un semnal de alarmă puternic și pentru noi, autoritățile locale, astfel încât să luăm toate măsurile necesare pentru a evita astfel de catastrofe!”
Edilul din Limanu anunţa atunci că aşteaptă „linia de finanţare” a unui proiect realizat încă din 2020, pentru „extinderea trotuarului și iluminatul public de-a lungul drumului național care traversează localitatea 2 Mai și până la pista de biciclete, care începe imediat după Unitatea Militară şi uneşte 2 Mai cu Vama Veche. Avem inclusiv avizul Direcției Regionale de Drumuri Constanța și al Statului Major al Armatei, dat fiind că trece prin fața unei foste unități militare”.
La 8 luni de la accidentul în care au murit Roberta şi Sebi, drumul arată la fel ca atunci. Libertatea l-a contactat telefonic pe Daniel Georgescu, pentru a afla de ce lucrările de extindere a trotuarului nici măcar nu au început.
Primarul din Limanu ne-a comunicat că este „într-o discuţie, o şedinţă” şi că oricum nu răspunde întrebărilor decât pe mail. Pe 26 aprilie, Libertatea i-a trimis solicitarea de informaţii de interes public. Până la data publicării articolului, nu am primit niciun răspuns.
