Autoritățile din Kosovo cere Uniunii Europene să ia măsuri măsuri împotriva Belgradului, precum înghețarea procesului de aderare, pentru concentrarea unui număr ridicat de trupe la granița sa, relatează Reuters.
„Nu a existat niciodată acest tip de concentrare de trupe în ultimii ani”, a declarat luni ministrul de externe kosovar, Donika Gervalla-Schwarz, într-un interviu pentru postul german Deutschlandfunk.
„Armamentul pe care îl au acolo, tancurile, ne dă o senzație proastă pentru că nu știm cum va răspunde comunitatea internațională”, a mai spus ministrul.
Avertismentul vine după ce Statele Unite au declarat vineri, 29 octombrie, că monitorizează o acumulare îngrijorătoare a armatei sârbe de-a lungul frontierei cu Kosovo, iar NATO a declarat că autorizează forțe suplimentare de menținere a păcii în Kosovo.
Gervalla-Schwarz a sublniat că nu este îngrijorată doar de concentrarea de trupe la granița Kosovo, pe care Belgradul o consideră o provincie a sa, ci și de retorica Serbiei și „metodele” acesteia care seamănă cu comportamentul Rusiei în raport cu Ucraina, înainte de declanșarea invaziei în 24 februarie 2022.
„De aceea este cu atât mai important să luăm măsurile necesare”, a precizat ministra de externe din Kosovo.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat săptămâna trecută că nu intenţionează să ordone forţelor sale să treacă graniţa în Kosovo, întrucât o escaladare a conflictului ar dăuna aspiraţiilor Belgradului de a adera la UE.
Tensiunile au crescut între oficialii din Belgrad și Priștina de când au avut loc ciocniri violente între poliția kosovară și o grupare de naționaliști sârbi care au luat cu asalt o mănăstire și au transformat un sat liniștit din nordul Kosovo într-o zonă virtuală de război, în urmă cu 10 zile. Trei sârbi și un polițist kosovar au murit în urma ciocnirilor.
Grupul armat era condus de Milan Radoicic, vicepreședinte al Listei Sârbe, un partid susținut de Belgrad, care reprezintă minoritatea sârbă din nordul Kosovo. Prin intermediul unui avocat, Radoicic a spus că este responsabil pentru schimbul de focuri cu poliția kosovară, dar nu a explicat sursa armelor moderne pe care paramilitarii sârbi le dețineau.
Kosovo, care și-a declarat independența față de Serbia în 2008, după o revoltă de gherilă și intervenția NATO, acuză Serbia că înarmează și sprijină luptătorii sârbi.
Sârbii nu au acceptat niciodată declarația de independență a Kosovo și consideră teritoriul o provincie a sa. Declarația de indepedență nu a fost recunoscută de cinci state membre UE, printre care România.
Serbia acuză Kosovo că a precipitat violența prin eșecul în implementarea unui acord vechi de un deceniu, intermediat de UE, care prevedea autonomie locală sârbilor într-o zonă din nordul țării, unde aceștia formează o majoritate.
Etnicii albanezi formează marea majoritate a celor 1,8 milioane de locuitori din Kosovo. Însă aproximativ 50.000 de sârbi formează majoritatea în nordul teritoriului, unde au mai izbucnit confruntări, în mai 2023, soldate cu zeci de răniți în rândul în rândul protestatarilor și a trupelor de menținere a păcii ale alianței NATO.
