Mircea Geoană, doctor Honoris Causa al UMF Timișoara:

Mircea Geoană, care s-a exprimat de mai multe ori în spațiul public cu privire la o potențială candidatură a sa la președinția României, a susținut un discurs cu ocazia ceremoniei de la UMF ”Victor Babeș” care pare a întări această intenție de a candida.

Mircea Geoană: ”Viitorul nu mai răbdare cu România”

În discursul său, secretarul general adjunct al NATO s-a referit la viitorul României, la viitorul tinerilor şi la proiectul politic pentru România.

„Mă aflu astăzi, aici, însuflețit de o mare emoție și copleșit de onoarea pe care mi-o faceți. Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara e avanpostul vestic al școlii superioare românești, cel mai apropiat spațiu academic de Occident.

Iar această apropiere se reflectă nu doar în avansul de modernitate, ci și în lecția de deschidere spirituală pe care profesorii și studenții o predau comunității din care fac parte.

O universitate e o fabrică a viitorului. De aceea, aici se cuvine cel mai mult să vorbim despre viitor. Uneori viitorul ne sperie, alteori ne dă speranță. El e rațiunea de a fi a generațiilor, care vin una după alta, fiecare cu viitorul ei.

Dar, ne place sau nu, când vorbim despre viitor în România, avem de-a face cu o cultură a dezamăgirii. E atâta viitor irosit în acești ani plini de confuzie și stagnare, încât singura certitudine a societății românești a rămas eșecul.

Astăzi, România a ajuns să depindă sufletește de un viitor pe care nu mai știe cum să și-l imagineze”, a declarat Mircea Geoană.

După ce a vorbit despre răscrucea la care se află întreaga omenire, care se găsește, „simultan, pe pe mai multe trasee de coliziune”, Mircea Geoană a subliniat faptul că și România se află „sub impactul acestor trasee de coliziune”, fiind slăbită de vulnerabilități precum „o elită politică rămasă mult în urma schimbărilor din societate; declinul demografic și exodul tinerilor; adâncirea decalajelor de dezvoltare între marile orașe și restul țării; declinul dramatic al calității serviciilor publice esențiale; riscul pierderii legăturilor de limbă, cultură și credință cu imensa diasporă românească”.

După o scurtă incursiune în istoria României moderne, secretarul general adjunct al NATO a vorbit despre portretul liderilor și elitelor intelectuale și profesionale de care țara „are nevoie într-un astfel de nou moment transformator”.

”Viitorul nu mai are răbdare cu România”

Este nevoie de acești lideri, a mai spus Mircea Geoană pentru a profita de șansele pe care le are țara noastră pentru „un viitor în care România transformă în prosperitate și dezvoltare relevanța sa strategică excepțională”.

Această polivalență strategică trebuie dublată de un plan bine cumpănit și consecvent de hard și soft power pentru de a ne ocupa rolul politic cuvenit în centrul și nu la periferia deciziilor europene. (…)

Pentru că acesta este următorul capitol al Proiectului Național, Misiunea generației noastre față de copiii și nepoții noștri: ca în următorul deceniu, să reușim un salt istoric de dezvoltare către clubul select al economiilor dezvoltate din Europa. (…) Este însă evident că nu vom putea realiza acest salt istoric cu actualul sistem politic, organizare statală, model economic și contract social.

Inovarea este principalul motor al dezvoltării societății umane. Inovare în sens larg, dincolo de tehnologie și cercetare științifică. (…)

După integrarea euroatlantică, România a încetat să mai inoveze. S-a mulțumit să fie un simplu imitator. A importat necritic modele și ideologii neancorate în cultură locului. (…)

Viitorul nu mai răbdare cu România. La viteza schimbării în lume, a avansa mediocru echivalează cu statul pe loc sau rămânerea în urmă. Dacă ne propunem o mai mare prosperitate colectivă și demnitate și libertate individuală, nu avem altă soluție decât o abordare radicală a schimbării. (…)

Saltul istoric e ultima resursă politică a României. Fără acest efort putem recădea și rămâne definitiv în irelevanță”, a mai declarat Mircea Geoană.