Dintre cele peste 4.000 de cauze privind infracțiunea de viol aflate pe rol, au fost soluționate de parchete anul trecut sub 1.800. Iar dintre acestea, numai 1 din 4 au reprezentat trimiteri în judecată, restul s-au clasat, arată un raport recent lansat de Centrul Filia, organizație care militează pentru drepturile femeilor. În același timp, în ultimii doi ani, numărul intervențiilor poliției în situații de violență în familie a crescut cu 60%.
Pe rolul parchetelor erau, anul trecut, 4.667 de cauze privind infracțiunea de viol. Dintre acestea, au fost însă soluționate doar 1.773 – 3 din 4 s-au clasat și doar 25% au fost trimiteri în judecată, scrie Centrul Filia, într-un raport de monitorizare privind violența de gen. Situația a fost similară și în prima parte a lui 2023, când doar un sfert din totalul cauzelor aflate pe rol s-au soluționat.
Parchetele, mai transmit reprezentanții ONG-ului pentru drepturile femeilor, nu adună date în legătură cu motivele pentru care s-au dispus clasările.
„Creșterea numărului de raportări este un semnal pozitiv”
Pe lângă cazurile de violență sexuală, în raport se analizează și alte informații legate de violența de gen.
#90.174 de intervenții ale poliției
s-au înregistrat, în 2022, în cazurile de violență în familie, mai arată raportul.
Și anume cu 36% mai multe față de 2021 și cu 60% comparativ cu 2020.
În ce privește ordinele de protecție provizorii, anul trecut s-au emis 12.972, fiind o scădere de 7 procente față de 2021.
„Creșterea procentului referitor la victimele care refuză emiterea unui ordin de protecție provizoriu reprezintă și un semnal de alarmă privind nivelul scăzut de încredere în eficiența acestei măsuri de siguranță, în lipsa unei intervenții coordonate între autoritățile locale care să vină în sprijinul victimelor”, se mai precizează în raport.
Mai mult, supraviețuitoarele violenței de gen nu apelează în general la autorități din diferite cauze: nu au încredere că aceste instituții le pot ajuta, se tem pentru viața lor și a copiilor, nu au unde să se mute, dar și pentru că le este rușine.
Chiar și în acest context în care deseori victimele ajung să fie blamate, se observă anual o creștere a numărului de intervenții din partea poliției în cazurile de violență în familie, cât și a numărului de plângeri penale.
„Cazurile de violență sesizate la poliție arată și o creștere a nivelului informării publicului larg cu privire la drepturile victimelor”, spun autorii raportului. „Nu știm cu adevărat câte victime ale violenței de gen există în România, însă creșterea numărului de raportări este un semnal pozitiv, care ne aduce mai aproape de realitate”.
Mai mult de jumătate din cauzele de act sexual cu minor au fost clasate
De asemenea, în cercetare se atrage atenția că există un risc ridicat de violență sexuală în rândul mamelor minore. La finalul lui 2021, peste 2.500 de fete între 11 și 14 ani născuseră, după cum arată și cel mai recent recensământ.
78% dintre fete sunt de etnie română, scrie în raport, și 10% de etnie romă. Faptul că devin mame atât de devreme are un impact asupra sănătății lor și le împiedică, printre altele, să-și continue studiile.
Numărul real al minorelor care trec prin violență sexuală este necunoscut, pentru că multe dintre infracțiuni nu sunt raportate. Se subliniază și că, dintre cele peste 2.000 de cauze soluționate de act sexual cu un minor, mai mult de jumătate s-au clasat.
„Durata lungă de soluționare la nivelul parchetului poate descuraja atât victimele care au depus plângere penală, cât și pe cele care încă se gândesc dacă sau nu să urmeze căile legale”, mai precizează autorii raportului.
Studiul amintește cât de important e să fie prezente ONG-uri care oferă servicii pentru supraviețuitoarele violenței de gen. În județe unde se întâmplă asta, și anume în Mureș, Timiș, Brașov, Iași, dar și în București, se află cel mai ridicat număr de victime peste 18 ani care au solicitat ajutor în acest sens. La fel de mult au contat fondurile publice pe care le-au alocat autoritățile locale pentru astfel de servicii.
Foto ilustrativ: 123rf
