Cu un referendum privind aderarea la UE și alegeri prezidențiale în octombrie, Republica Moldova se confruntă cu un val de dezinformare, atacuri cibernetice și corupție politică susținută de Kremlin, potrivit unei analize Politico.
Republica Moldova se confruntă cu un val de dezinformare
Jurnaliștii dau ca exemplu videoclipul în care apărea în toamna anului trecut Maia Sandu și în care anunța interzicerea unui ceai popular infuzat cu fructe de pădure.
Videoclipul a apărut mai întâi pe Telegram, apoi s-a viralizat pe Facebook, chiar înainte de sărbătorile de Anul Nou. Se presupune că a arătat-o pe Maia Sandu batjocorind pe săracii țării, interzicând culesul măceșului. Motivul aparent al interdicției: protecția mediului.
Anunțul banal a atras atenția publicului într-o țară în care salariul mediu lunar este mai mic de 1.000 de dolari. Mulți de aici își amintesc încă de membrii familiei care căutau hrană din pădure în timpul epocii sovietice sărace. Așa că interzicerea măceșului a generat un val de indignare
Pentru cei care au acuzat-o pe Sandu că este o marionetă occidentală, videoclipul a fost dovada, în sfârșit, că ea a fost dispusă să abandoneze o tradiție națională prețuită, totul în numele agendei ei pro-europene.
A fost o singură problemă. Videoclipul a fost un fals.
A fost creat, la fel ca multe altele care au vizat-o pe politicianul în vârstă de 51 de ani, de instrumente de inteligență artificială controlate de adversarii ei politici – aproape toți cu legături strânse cu Rusia. A fost un deepfake.
„Aceste deepfake-uri fac parte dintr-o [o] nouă etapă a războiului hibrid al Rusiei împotriva Moldovei”, a declarat Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională.
După ce videoclipul deepfake a devenit viral, Sandu a fost forțată să dezmintă informația în adresa ei de Anul Nou pe Facebook.
Situată la granița cu Ucraina, cu o minoritate considerabilă de limbă rusă și un aflux recent de refugiați ucraineni, Moldova organizează în octombrie un vot critic: alegeri prezidențiale și referendum pentru aderarea la UE. Sandu, care caută încă un mandat de patru ani, a îndemnat alegătorii să susțină referendumul. Alegerile parlamentare vor avea loc și până în iulie 2025, cel târziu.
Aproximativ 60% dintre moldoveni susțin acum astfel de legături mai strânse cu Occidentul. UE, formată din 27 de țări, reprezintă deja cel mai mare partener economic al țării, în timp ce sute de mii de moldoveni dețin deja cetățenia UE prin legături strânse de familie cu România.
Soldații ruși au o prezență vizibilă în Transnistria, o enclavă de vorbitori de limbă rusă care s-a desprins neoficial de Moldova la sfârșitul Războiului Rece. În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul țării, politicieni pro-Moscova l-au curtat pe președintele Vladimir Putin, care a promis că va proteja provincia rebelă a Moldovei.
Partidele politice pro-Kremlin – în special cele legate de miliardarul născut în Israel, Ilan Shor, care a fost sancționat de Statele Unite și UE pentru eforturile sale de a submina democrația moldovenească – vor prezenta candidați la alegerile prezidențiale din octombrie. În perioada premergătoare acelui vot, hackerii legați de ruși vizează în mod obișnuit infrastructura critică a țării, inclusiv un atac cibernetic de 36 de ore împotriva site-urilor web guvernamentale.
Cum funcționează mașinăria de dezinformare a Kremlinului
Postările pro-ruse pe rețelele de socializare — aproape exclusiv în favoarea lui Shor, politicianul sancționat de occident — apar în numele unor cetățeni de rând; au inclus imagini de profil realiste, dintre care unele au fost generate prin instrumente AI; și conținea greșeli gramaticale pentru a evita detectarea.
Mesajele roboților fac ecou cu cele promovate de utilizatorii reali pro-ruși. “Președintele Sandu a fost corupt”. “Guvernul ei pro-occidental conducea Moldova spre război”. “Numai legăturile mai strânse cu Moscova, prin alegerea politicienilor cu legături cu Kremlinul, ar putea garanta viitorul țării”.
Boții bazați pe inteligență artificială sunt un pilon principal pe platforme precum X (fostul Twitter). Dar în Moldova, atacurile politice automatizate – prin comentarii generate de AI pe paginile de Facebook – reprezintă o nouă amenințare.
„Inteligenta artificială este folosită intens pentru a discredita autoritatea liderilor noștri”, a spus Ana Revenco, fost ministru de interne al Republicii Moldova, care, din octombrie, conduce noul Centru de comunicare strategică și combatere a dezinformarii din țară.
Revenco se află la capătul ascuțit al acestui așa-zis război hibrid. Acesta este un amestec de dezinformare, atacuri cibernetice, corupție politică și, dacă lucrurile merg prost pentru guvernul pro-UE, trupele ruse se îndreaptă spre Moldova.
Ea recunoaște, de asemenea, dificultățile politice pentru agenția ei în curs de dezvoltare.
Echipa ei trebuie să semnaleze falsitățile dăunătoare care subminează instituțiile democratice ale țării. Dar Revenco nu poate fi văzută ca luând parte în politica internă. De asemenea, ea nu poate fi percepută ca limitând dreptul oamenilor la libertatea de exprimare, fie online, fie offline. Chiar dacă asta înseamnă oameni care promovează interesele Moscovei.
„Rusia, din păcate, a fost aici în Chișinău de ani de zile”, a spus ea. „Războiul de agresiune pe care l-au început în urmă cu doi ani a crescut, exponențial, complexitatea și agresivitatea [atacurilor de dezinformare ale Kremlinului]”.
Pentru Secrieru, consilierul pentru securitate națională al Republicii Moldova, Moscova și tacticile sale în continuă evoluție, inclusiv utilizarea tot mai mare a instrumentelor AI pentru a semăna dezinformarea, au un obiectiv clar: epuizarea resurselor limitate ale țării.
Înainte de votul din octombrie, analiștii locali și experții în securitate occidentală se așteaptă ca Kremlinul să-și dubleze cheltuielile anuale de influență – la aproximativ 100 de milioane de dolari – în Moldova și să bombardeze țara est-europeană cu o cacofonie de minciuni în rețelele sociale, plătite pentru politicieni și pentru bătrâni, minciuni prin intermediul unor mijloace tradiționale de limbă rusă.
O serie recentă de atacuri cibernetice, inclusiv cele care vizează serviciile de sănătate din Moldova și sistemele guvernamentale de salarizare, au avut ca scop slăbirea încrederii oamenilor în serviciile de stat atât de necesare. În ciuda angajamentelor publice de a proteja ciclurile electorale globale din 2024, cele mai mari platforme au avut, de asemenea, o interacțiune redusă cu oficialii țării sau cu grupurile societății civile, potrivit oficialilor moldoveni.
