Declarațiile publice ce au avut loc în România, de la începutul lunii februarie, pe tema despăgubirilor ce ar urma să fie plătite pentru proiectul minier eșuat de la Roșia Montană, au avut o influență directă mai mult decât pozitivă asupra evoluției bursiere a companiei Gabriel Resources. Controversele și acuzațiile lansate între politicienii români, precum și avansarea sumei de 2 miliarde de dolari, au dublat, practic, valoarea acțiunilor societății canadiene care a inițiat investiția în exploatarea aurului din Munții Apuseni.
Gabriel Resources, acționar cu 80% din acțiunile firmei Roșia Montană Gold Corporation, este tranzacționată la bursa TSX Venture din Toronto, Canada. În 31 ianuarie 2024, o acțiune GBU valora circa 0,43 de dolari canadieni, iar compania avea o capitalizare bursieră de aproximativ 450 de milioane de dolari canadieni (335 de milioane de dolari SUA). La data de 1 februarie, dimineața, a apărut pe surse informația potrivit căreia în Guvern s-a discutat despre o iminentă decizie privind obligarea la plata unor despăgubiri de cel puțin 2 miliarde de dolari SUA. Informația a fost apoi confirmată de premierul României Marcel Ciolacu. El a declarat jurnaliștilor că s-a luat în calcul posibilitatea pierderii procesului și a plății unor despăgubiri.
Sute de mii de acțiuni, tranzacționate într-o singură zi
La puțin timp după deschiderea bursei din Toronto, au fost tranzacționate 800.000 de acțiuni, la o valoare cu aproximativ 20% mai mare față de cea inițială. Trendul a rămas același și în zilele următoare, ceea ce a determinat compania să anunțe public că „a luat act de creșterea prețului și a volumului de acțiuni tranzacționate” și că așteaptă o comunicare din partea Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) în legătură cu disputa arbitrală cu statul român.
Valoarea acțiunilor Gabriel Resources a crescut pe tot parcursul lunii februarie, pe fondul declarațiilor și acuzațiilor lansate de politicienii români în legătura cu persoana sau persoanele care s-ar face vinovate dacă se va ajunge la despăgubiri de miliarde de dolari. La începutul lunii martie, valoarea unei acțiuni s-a stabilizat în jurul prețului de 0,80 dolari canadieni, ceea ce reprezintă o cifră aproape dublă față de luna ianuarie. Compania canadiană are acum o capitalizare bursieră de peste 800 de milioane de dolari canadieni, ceea ce reprezintă mai mult de 600 de milioane de dolari SUA. Aproape exclusiv pe baza disputelor din România, acționarii au câștigat mai mult de 300 de milioane de dolari SUA.
Evoluția acțiunilor GBU pe parcursul lunilor februarie și martie. Foto: tmx.com
”Astfel de declarații nu se fac niciodată”
Declarațiile reprezentanților Guvernului pe tema despăgubirilor pe care ar urma să le plătească România sunt taxate dur de analistul economic Mircea Coșea. „Astfel de declarații categorice și foarte deschise nu se fac niciodată. Este total anormal să ni se spună direct că vom plăti o sumă mare de bani și că România nu mai are cum să influențeze decizia. Inevitabil, aceste afirmații au efect direct în evoluția de la bursă și s-a văzut acest lucru”, afirmă Mircea Coșea. Economistul mai precizează că autoritățile române trebuiau să păstreze discreția în această problemă delicată. „Putem specula că a fost o înțelegere subterană și că niște bani sunt puși acolo pentru despăgubire. Sau poate există o negociere pentru reluarea exploatării miniere”, a completat Coșea.
Gabriel Resources are ca acționari semnificativi cinci fonduri de investiții cu sediul în SUA. Cumulat, acestea dețin peste 70% din acțiunile companiei canadiene. Potrivit datelor publice de pe site-ul Gabriel Resources, cel mai important acționar este fondul Kopernik Global Investors, care deține un pachet de 17,11% din acțiuni. Tenor Capital Management este al doilea acționar semnificativ cu un pachet de 16,73%. Electrum Global Holdings, deține, de asemenea, 13,25% din acțiunile Gabriel Resources. Paulson & Co. Inc are o participație de 12,46% la capitalul firmei canadiene, iar The Baupost Group deține un procent de 10,84%.
Un proces care a durat peste opt ani
Dosarul în acest caz a fost înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) de pe lângă Banca Mondială, în iulie 2015, iar, în septembrie 2023, completul care a judecat speţa a declarat procedura închisă. Pe tot parcursul procedurilor, Guvernul României a păstrat un secret complet asupra procedurilor derulate la Washington. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș a anunțat că România va primi decizia tribunalului ICSID vineri, 8 martie 2024.
Frank Timiș, afaceristul care a inițiat controversatul proiect
Afacerea Roșia Montană a fost inițiată de controversatul miliardar de origine română, Frank Timiș. În 1995, firma Euro Gold Resources, s-a asociat cu Regia Autonomă a Aurului şi Cuprului (RAC) Deva (actuala Minvest Deva) pentru valorificarea haldelor de steril rezultate după extragerea minereurilor de aur. Frank Timiş era atunci reprezentant al Gabriel Resources, companie înregistrată în paradisul fiscal Channel Islands, din Marea Britanie.
În timp, Timiș a reușit să obțină transferul licenței de exploatare pentru zăcământul auro-argintifer din Roșia Montană, de la societatea de stat, la propria firmă. La mijlocul anilor 2000, în urma unor scandaluri privind modul în care a fost extins perimetrul de exploatare minieră din Roșia Montană, caz care a ajuns și în atenția procurorilor, Timiș și-a vândut participația din compania Gabriel Resources și s-a retras din proiect.
Ulterior, la conducerea societății au fost numiți o serie de directori americani, britanici și români. Începând cu anul 2008, managementul RMGC este asigurat de Dragoș Tănase, venit la momentul respectiv de la cea mai mare firmă de comunicații prin cablu din România. Tănase a fost numit, în 2018, și în funcțiile de CEO și președinte al Gabriel Resources. Postul de director financiar este deținut, din 2019, de britanicul Richard Brown.
Proiectul minier de la Roșia Montană a fost blocat în 2013, când Parlamentul României a respins, la presiunea societății civile, modificările legislative care urmau să permită acordarea autorizațiilor.
Compania a dat România în judecată
Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint, potrivit Agerpres.
Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor. Evocând o ”expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari. Compania canadiană a dat România în judecată în 2017.
Din 2021, Roșia Montană face parte din Patrimoniul cultural imaterial al umanității, iar situl a fost înscris și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă că aici nu poate fi pus în practică niciun proiect de exploatare minieră.
Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.
