Vineri s-a încheiat vizita de două zile a președintelui Vladimir Putin în China. A fost un spectacol de forță al cooperării ruso-chineze pentru o ordine mondială care să nu mai fie dominată de Statele Unite. Putin a fost primit cu covor roșu, cu cântece ale Armatei Roșii, cu mulțimi adunate în Piața Tienanmen. Pentru agențiile de presă a fost pregătit și momentul în care au ieșit în evidență purtătorii valizelor nucleare ale președinților Putin și Xi Jinping. Putin a făcut una dintre rarele referiri la familia sa și a spus că învață limba chineză, a spus că el și Xi sunt ”apropiați ca frații”.
Președintele Chinei a subliniat în conferințele de presă ca ”în lumea de azi avem încă de-a face cu mentalitatea Războiului Rece. Hegemonia unilaterală, confruntarea între blocuri, politica de putere amenință întreaga lume și securitatea tuturor țărilor”. A făcut facut apel pentru ”o arhitectură de securitate nouă, echilibrată, eficientă și stabilă”, și, împreună cu Putin, a condamnat sancțiunile și barierele impuse de Vest, care „împiedcă dezvoltarea liberului schimb și afectează negativ lanțurile de producție și distribuție”. Putin a condamnat ”blocurile militare din regiune”, cu referire la pactul de securitate AUKUS, dintre Australia, Marea Britanie și SUA, care presupune și transferul tehnologiei submarinelor nucleare pentru partenerii australieni. Președintele rus a subliniat un aspect major al relației economice cu China – acum, 90% comerțul bilateral se face în yuani și ruble, dolarul fiind aproape eliminat. Dedolarizarea este un obiectiv strategic, pentru economisește bani și protejează suveranitatea, au sugerat cei doi lideri.
Presa occidentală subliniază însă că tonul președintelui Xi nu a fost atât de exaltat. A spus că Putin este ”un bun prieten și un vecin bun”. BBC arată că primirea cu fast a președintelui Rusiei este în interesul Chinei, nu însă și laudele adresate lui Putin personal. ”Războiul costisitor din Ucraina, care nu pare să se încheie. A schimbat relația bilaterală, scoțând în evidență slăbiciunile Rusiei din punct de vedere militar și economic. Xi știe că acum este la conducerea relației cu Rusia. Războiul a izolar Rusia. Legăturile Chinei cu Vestul sunt tensionate, însă Beijingul nu s-a rupt de lume, așa cum s-a întâmplat cu Rusia, și nici nu vrea să facă asta. Declarațiile publice au fost entuziaste, însă președintele Xi nu a vorbit prea mult despre importanța pe care o acordă relației cu Rusia”, scrie BBC. Iar una dintre concluziile prezentate în mai toate relatările despre vizita de pe 16-17 mai a lui Vladimir Putin este că Xi dorește să mențină alianța cu Putin, dar știe că acest lucru riscă să-i afecteze relația cu Vestul, o relația de care economia tot mai vulnerabilă a Chinei are mare nevoie. La fel, Putin are mare nevoie de alianța neoficială cu China, însă știe cât de mare este amenințarea demografică a Chinei în Extremul Orient, cât de afectată va fi economia rusă deschisă total în fața gigantului chinez, alimentat cu energie ieftină de aceeași Rusie.
Secretarul de Stat al SUA a întreprins o vizită la Beijing cu doar trei săptămâni înainte. Nu a fost primit cu covor roșu și fanfară. La Beijing, Antony Blinken a avertizat China să nu mai ajute industria rusă de război exportând produse cu dublă destinație – civilă și militară. Imediat după acest avertisment, SUA au impus noi sancțiuni Chinei, printr-o creștere mare a taxelor vamale pentru produsele chinezești.
Rusia și China au vulnerabilități, la fel și relația lor bilaterala aparent de nezdruncinat. Iar Statele Unite par să aibă o poziție de forță, susținute de o economie puternică, de resurse naturale abundente, de terenuri fertile, de cea mai mare resursa mondială de apă dulce, de rezerve mari de energie și materii prime.
Însă la fel de adevărat este că marea putere americană semnalează începerea declinului, un declin lent precum cel al Romei.
”SUA sunt atât de bogate încât ar trebui să ne mire cum oamenii care le conduc au reușit să epuizeze țara atât de rău. Datoria națională este scăpată de sub control, crescând cu mii de miliarde în fiecare an. Creșterea datoriei este mai mare decât creșterea economică. Securitatea socială este aproape de insolvență, iar secretarul Trezoreriei estimează că o componentă majoră a a Social Security va rămâne fără bani în mai puțin de zece ani. Există mai multe crize publice: procurorii refuză să aplice legea, justiția se politizează, la granița de sud este haos, apar diviziuni sociale, evidențiate recent de protestele anti-israeliene. Guvernul pare disfuncțional, nereușind să cadă de acord asupra bugetului și a unui prag al datoriilor. Președintele are vizibile probleme cognitive și ia decizii bizare care îi întăresc pe rivalii Americii”, scrie SchiffSovereign.com.
”Poate că toate aceste probleme pot fi rezolvate. Însă, așa cum spun militarii, ”speranța nu este un plan”. Dacă lucrurile vor evolua pe traiectoria actuală, lumea va intra în paradigma „regatelor barbare”, în care nu va mai exista o superputere dominantă. Firește există o serie de rivali care se afirmă. Însă niciunul nu este suficient de puternic pentru a prelua rolul pe care SUA l-au avut înaintea declinului.
China are o populație uriașă și este o economie uriașă. Însă are multe probleme, printre care faptul că mai nimeni nu are încredere în Partidul Comunist, iar populația începe să îmbătrânească, în ciuda renunțării la politica ”un singur copil”. Cel mai probabil, China nu va deveni marea putere dominantă.
Se poate ca economia Indiei să o depășească pe cea chineză în deceniile ce vin. India are deja o populație mai mare și mai tânără. Însă India este departe de cala care să o ducă la statutul de putere dominantă.
Avem și Europa. Împreună, economiile europene formează o uniune economică uriașă. Însă Europa se află într-un declin mult mai evident decât cel din SUA, cu crize sociale, demografice cu valuri de imigranți și o economie care bate pasul pe loc.
Mai sunt și state cu mari rezerve energetice, precum Rusia, Iran, Arabia Saudită și Indonezia. Însă sunt puteri pre amici pentru a ajunge să domine lumea. Au însă forța de a amenința și de a perturba ordinea mondială.
Concluzia este că SUA nu mai sunt suficient de puternice pentru a-și ține adversarii în șah. Și este limpede că multe țări încep să se adapteze la această realitate. În luna în care președintele Xi s-a întâlnit cu secretarul Blinken, cu președintele Franție, cu președinta Comisiei Europene, precum și cu Vladimir Putin, China a lansat cu succes o rachetă către Lună, parte a unei misiuni pentru construirea unei baze lunare. Termenul este 2045 și programului chinez i s-au alăturat Rusia, Pakistan, Thailanda, Africa de Sud, Venezuela, Azerbaidjan, Belarus, Egipt. Turcia este interesată de acest program. Multe dintre aceste țări nu au cu ce și cum sa ajute la un program spațial, participarea lor este strict nominală. Însă este important cât de multe state se alătură unei inițiative chineze. SUA nu sunt printre ele. Acest lucru ar fi fost de neconceput în urmă cu câteva decenii – nici scopul programului chinez, nici parteneriatul atât de extins. Însă acum lumea își dă seama că nu mai are neapărată nevoie de finanțarea americana, de conducerea americană, de expertiza și protecția americană. Sunt exemple similare în multe alte domenii și în multe alte regiuni – inclusiv în Ucraina și Israel. Și este posibil ca o evoluție care se pregătește să fie renunțarea treptata la dolarul american.
Până la urma, dacă restul lumii nu are nevoie de explorarea spațială americană și își permite să ignore America când vine vorba despre un posibil al treilea război mondial, de ce ar mai fi atât de dependent de dolar. A te baza pe dolar înseamnă ca guvernele și băncile centrale să cumpere obligațiuni americane. Însă de ce ar mai face aproape toate țările din lume acest lucru, dacă datoria SUA a ajuns la 120% din PIB.
Mai grav, Congresul SUA a adoptat o lege care permite Trezoreriei să confiște activele în dolari ale oricărei țări, dacă este catalogată drept ”agresor”. Poate că este o idee bună din punct de vedere moral, însă realitatea este că va fi o lege care îi va speria pe investitorii în obligațiuni americane. De ce ar mai cumpăra Arabia Saudita sau China datoriile Statelor Unite, dacă investiția lor poate fi confiscată dintr-o trăsătură de condei la Washington. Este începutul unui drum care se va încheia cu dolarul pierzându-și statutul de valută de rezervă dominantă în lume. Este o evoluție care se poate observa deja și care poate deveni evidentă până la finalul acestui deceniu”.
The post Putin la Beijing. Urmează perioada ”regatelor barbare” appeared first on Cotidianul RO.
