Reprezentanții sectorului turistic cer autorităților taxarea persoanelor care oferă servicii de cazare prin intermediul platformelor Airbnb și Booking.com, aceștia afirmând că 90% fac evaziune, într-o repetare a duelului dintre Uber și taximetriști.
Alin Burcea, președintele Asociaței Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT) și proprietarul agenției Paralela 45, spune că legislația actuală impune clasificarea spațiilor de cazare, dar este greoaie și nu poate fi implementată.
„România este paradis fiscal pentru cazările ilegale. Vorbim aici de Airbnb, Booking.com și cazările la privații cu cheia la marginea drumului. Estimările noastre sunt că plătesc impozit doar 10% din cât ar trebui. Legislația românească este corectă, dar greoaie. Aceasta presupune ca apartamentele să fie clasificate conform legii. Dar nu pot zece oameni de la Ministerul Turismului (Ministerul Economiei, Antrepenoriatului și Turismului – n.r.) să clasifice 40.000 de apartamente din țară”, a declarat Burcea, pentru Libertatea.
Mutarea accentului de la clasificare la taxare
Soluția acestuia este ca statul să nu mai pună accentul pe clasificarea spațiilor, ci pe taxarea acestora, simplificând pe parcurs procesul.
„Trebuie făcut ca în Spania: să ți se dea un cod de înregistrare fiscală și dacă nu îl ai, Airbnb și celelalte platforme similare să nu te primească. Și fără înregistrare fiscală să nu poți opera. Iar dacă Airbnb și Booking nu respectă acest lucru, atunci să fie interzise în România”, spune acesta.
Din 2022, toate gazdele de pe Airbnb și platformele similare sunt obligate să dețină un certificat de clasificare emis de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Burcea spune însă că la nivel autoritățile locale „închid ochii”, când e vorba de taxarea acestora.
„În forma actuală, există o problemă: local cei de la ANAF nu sunt așa de stricți, poate mai are și primarul câteva apartamente pe Airbnb, poate mai au cumnații, finii etc. Important este să le dăm acest cod fiscal. Trebuie să ne intereseze de bani, nu de clasificare. Sunt zeci de mii de apartamente. Decât să crească anul viitor TVA și să rupă economia în două, mai bine să încasăm taxe din turism de la cei care nu plătesc”, punctează șeful asociației agențiilor.
Regulament european
Uniunea Europeană a aprobat luna trecută un regulament referitor la închirierile de locuințe pe termen scurt, conform Hotnews. Acesta vizează colectarea și schimbul de date între platforme și autorități, menit să crească protecția clienților, a locuitorilor orașelor și transparența.
Conform noului regulament, listările ilegale nu vor mai putea fi listate pe platformele online. Concomitent, autoritățile vor putea să le verifice, iar platformele nu vor mai putea da vina pe alte părți când e vorba de evaziune.
Regulamentul va trebui la rândul său aprobat de statele UE, inclusiv de România.
Proiect la Ministerul Economiei
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a pus deja la începutul lunii aprilie în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern, prin care va fi interzisă promovarea unităților neclasificate.
Cei care nu dețin aceste certificate de clasificare riscă amenzi între 15.000 și 30.000 de lei, iar dacă își promovează spațiile pe platforme și rețele sociale riscă amenzi între 4.000 și 8.000 de lei.
Operatorilor precum Airbnb și Booking le va fi interzis să promoveze sau să ofere serviciile unor unități fără certificat de clasificare.
Uber vs taximetriști
Șeful ANAT vrea însă înlocuirea acestuia cu un certificat emis de Fisc, pentru reducerea birocrației și taxarea celor cu cazări.
Situația este similară luptei dintre taximetriștii clasici și transportul alternativ, reprezentat de către giganți globali precum Uber sau Bolt.
Taximetriștii au acuzat îndelung că aplicații ca Uber fac concurență neloială, din cauză că nu plătesc taxe și nu au autorizații.
La rândul său, Uber a susținut că este doar o aplicație și că este treaba șoferilor să își declare veniturile.
În decembrie 2017, Curtea Europeană de Justiție a decretat că Uber este serviciu de transport. Astfel, atât companiile, cât și șoferii aveau nevoie de autorizații.
România a schimbat astfel legislația și a creat în 2019 una paralelă, pentru transportul alternativ.
Discriminare prin lege
Taximetriștii acuză însă în continuare că sunt discriminați prin lege: ei sunt obligați să aibă mașini de cel mult 10 ani, pe când la transportul alternativ vechimea maximă este de 15 ani.
De asemenea, numărul autorizațiilor pentru taxi este limitat, pe când cel al șoferilor de Uber și Bolt este nelimitat, deși utilizează aceeași infrastructură urbană.
Concomitent, companiile din domeniu spun că în continuare Uber, Bolt și alte platforme fac concurență neloială, deoarece banii se duc în Olanda sau țări cu impozite mici și nu sunt taxați, deși activitatea economică se face în România.
Platformele de ridesharing rețin un comision de 25-30% din costul fiecărei curse plătite de utilizatori. Operatorii de taximetrie acuză că nu sunt plătite taxe pe aceste comisioane percepute, ceea ce mai departe le conferă un avantaj fiscal în fața firmelor clasice de transport persoane. Firmele de taximetrie plătesc impozit de 1% sau 3% dacă sunt taxate la cifra de afaceri sau 10% impozit pe profit dacă sunt companii mari, în funcție de venituri.
