Ideea unei săptămâni de lucru de patru zile câștigă tot mai mult teren în Europa, pe măsură ce studiile și experimentele pilot demonstrează beneficiile acestui program pentru angajați. Țări precum Islanda și Marea Britanie au derulat deja programe experimentale care au evidențiat o îmbunătățire a stării de bine a angajaților, aceștia raportând că sunt mai odihniți, mai puțin stresați și reușesc să mențină un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. În mod surprinzător, multe dintre companiile care au implementat săptămâna de lucru redusă nu au înregistrat scăderi semnificative ale productivității sau veniturilor.
Provocările implementării săptămânii de lucru reduse
Deși rezultatele inițiale sunt promițătoare, implementarea săptămânii de lucru de patru zile nu este lipsită de provocări. Succesul acestei inițiative depinde de mai mulți factori, inclusiv de sectorul de activitate și de volumul de muncă. De exemplu, companiile industriale ar putea avea mai multe șanse să adopte acest program prin implementarea unor tehnologii avansate care să permită lucrătorilor să fie mai eficienți în timpul turelor mai scurte. În schimb, în sectorul serviciilor și în industriile cu deficit mare de personal, implementarea săptămânii de lucru de patru zile poate fi mai dificilă.
Un alt factor esențial este distribuirea corectă a volumului de muncă. Studiile au arătat că atunci când angajații sunt obligați să acopere un volum de muncă de 40 de ore în doar patru zile, acest lucru poate duce la creșterea epuizării. Un exemplu notabil este Asda, un important lanț de supermarketuri din Marea Britanie, care a abandonat planul de a cere angajaților să lucreze 44 de ore pe parcursul a patru zile. Această decizie a fost luată deoarece turele de 11 ore s-au dovedit a fi prea solicitante, mai ales pentru angajații care depindeau de transportul public sau aveau responsabilități familiale.
Rolul politicilor naționale în tranziția către săptămâna de lucru de patru zile
Tranziția către o săptămână de lucru de patru zile poate fi influențată semnificativ de politica națională. Un exemplu relevant este Islanda, unde 86% din forța de muncă lucrează acum mai puține ore sau are opțiunea de a face acest lucru, ca rezultat al renegocierilor sindicatelor după finalizarea testelor pilot în 2021. În Franța, săptămâna de lucru mai scurtă a fost propusă ca o posibilă soluție pentru a facilita o reformă controversată a sistemului de pensionare, menită să reducă datoria națională.
În Belgia, cetățenii au dreptul legal de a alege între o săptămână de lucru de patru sau cinci zile, menținând același salariu. Un sondaj recent a arătat că acest sistem este deosebit de popular în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, aproape jumătate dintre aceștia preferând să lucreze patru zile pe săptămână. Popularitatea acestui model ar putea crește dacă companiile vor găsi soluții pentru a depăși provocările administrative pe care le implică implementarea sa.
Deși ideea unei săptămâni de lucru de patru zile nu este încă aplicabilă pe scară largă, este evident că mentalitatea angajaților și angajatorilor se schimbă treptat. La fel cum orele de lucru au scăzut considerabil din secolul al XIX-lea, când angajații lucrau 100 de ore pe săptămână, și acum pare să aibă loc o tranziție lentă către un program de lucru mai flexibil. În acest context, este de așteptat ca noi experimente și politici să continue să testeze și să adapteze acest model de lucru, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor moderne ale angajațilo
