Temperatura medie la nivel mondial a crescut cu peste 1,5 grade Celsius pentru 12 luni consecutiv pentru prima dată în istorie, potrivit datelor programului Copernicus de observare a Pământului al UE. În orice conversație despre schimbările climatice apare acest element, 1,5 grade Celsius. Ce înseamnă, concret, această temperatură? De unde a apărut, de ce e un prag atât de important și cum influențează pe viitor încălzirea globală? Text realizat în cadrul unui proiect susținut în 2024 de European Climate Foundation.
După anul cel mai călduros din istorie, 2024 începe și el cu un record: luna trecută a fost cea mai caldă lună ianuarie la nivel mondial, a avut 13,14 grade Celsius. Cu 0,12 grade Celsius mai mare față de ianuarie 2020 și cu peste un grad și jumătate mai caldă decât media lunii ianuarie din perioada 1850-1900, care funcționează ca referință pentru oamenii de știință când vorbesc despre temperatură și schimbări climatice.
<strong>În ultimele 12 luni, adică din februarie 2023 până în ianuarie 2024, temperatura medie globală a fost cu 1,52 de grade Celsius peste temperatura medie din perioada 1850-1900. Până acum, creșterea s-a situat sub pragul de 1,5 grade.</strong>
În 2023, de pildă, temperatura medie a fost cu 1,48 de grade Celsius mai mare față de aceeași perioadă de referință.
Depășirea asta pentru cele 12 luni consecutive nu înseamnă că a fost încălcat Acordul de la Paris, spun oamenii de știință, potrivit BBC. Va deveni grav însă când ținta de 1,5 grade C va fi depășită pe termen lung. De ce e important? Am adunat, mai jos, câteva întrebări și răspunsuri.
1. Ce înseamnă respectarea pragului de 1,5 grade Celsius?
Înseamnă că până în anul 2100, temperatura medie a suprafeței planetei nu va crește cu mai mult de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Este una dintre măsurile asumate de liderii statelor prin Acordul de la Paris. Acordul, semnat în 2015, reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Acesta încearcă menţinerea sub control a încălzirii globale pe mai mulți ani.
Varianta de 1,5 grade este extinderea pragului de 2 grade Celsius pe termen lung.
2. De ce 1,5 grade?
Obiectivul s-a bazat pe evaluări ale impactului schimbărilor climatice la niveluri diferite de încălzire. Raportul din 2018 al IPCC – Intergovernmental Panel on Climate Change, organismul științific responsabil cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale – a arătat că, la această creștere de temperatură, căldura extremă este mai puțin frecventă și mai puțin intensă în mai multe părți ale lumii decât cu o creștere de 2 grade Celsius. La fel, cele mai reci nopți se încălzesc cu mai puține grade când încălzirea medie la nivel global este de 1,5.
Foarte general spus, într-o lume cu o creștere medie de 1,5 grade, cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice sunt reduse: creșterea nivelului mării este mai mică cu vreo 10 centimetri la 1,5 grade decât la 2 grade Celsius, de exemplu. Topirea calotelor de gheață din Antarctica poate fi declanșată între 1,5 și 2 grade Celsius, dar ar fi mai lentă la pragul minim decât la cel maxim.
Seceta, un efect al încălzirii globale. Foto: 123rf
3. Cât de gravă este situația, acum că am depășit acest prag?
La prima vedere, abaterea nu e atât de gravă, spun cercetătorii. Dar la fel ca în cazul febrei la om, fiecare grad, chiar fiecare zecime, contează în creșterea temperaturii medii globale. Pentru că depășirea valorii de 1,5 grade Celsius vine cu consecințe.
O creștere, oricât de mică, a temperaturii medii globale să peste cap sistemul climatic al planetei, a explicat cercetătorul Bogdan Antonescu într-o analiză Infoclima. Sistemul climatic este format din cinci componente: atmosfera (aerul), hidrosfera (apa), criosfera (gheața și permafrostul), litosferă (suprafața terestră) și biosfera (organismele vii).
Bogdan Antonescu
Un studiu din 2022 din revista Science a identificat 16 puncte critice în sistemul climatic, precum calotele glaciare, recifii de corali din regiunile tropicale, pădurea amazoniană. Ele sunt afectate într-o mai mică sau mai mare măsură de depășirea unor anumite praguri de creștere a temperaturii, setate între 2 și peste 4 grade.
De exemplu, colapsul calotei glaciare din Groenlanda are punctul critic estimat la 1,5 grade Celsius. În cazul unei creșteri a temperaturii medii globale cu 2-3 grade Celsius, vom asista la dispariție ghețarilor montani și dispariția pădurii amazoniene.
Laguna Ghețarului Jokulsarlon și plaja Diamond Situate în Parcul Național Vatnajokull din sudul Islandei. Foto: 123rf
Planeta este deja foarte caldă și fiecare creștere de un grad Celsius a temperaturii medii globale peste condițiile actuale vine, de asemenea, și cu creșterea frecvenței de apariție și a intensității valurilor de căldură.
<strong>Până la trei miliarde de oameni din lume ar putea fi expuși la temperaturi precum cele din deșertul Sahara, până în 2070, arată o </strong><a href=”https://www.libertatea.ro/stiri/trei-miliarde-de-oameni-se-vor-confrunta-cu-conditii-aproape-imposibile-de-trai-din-cauza-incalzirii-globale-spun-oamenii-de-stiinta-3812413″ target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”><strong>cercetare</strong></a><strong> realizată de oamenii de știință din China, SUA și Europa.</strong>
4. De ce comparăm cu nivelurile preindustriale?
În Acordul de la Paris nu a fost definită linia de bază pentru măsurile preindustriale. Dar oamenii de știință, experții din IPCC, activiștii, politicienii folosesc perioada 1850 – 1900 ca referință. Este adevărat că încălzirea cauzată de activitățile umane a început cu mult înainte, pentru că Revoluția industrială a început prin 1700, dar perioada 1850-1900 este cea mai veche perioadă în care există măsurători bune.
Revoluția industrială a fost momentul în care lumea a început să emită cantități mari de carbon. Industrializarea a dus la creșterea rapidă a nivelurilor de gaze cu efect de seră, care contribuie cel mai mult la schimbările climatice.
Aceste gaze se comportă efectiv ca pereții unei sere: captează căldura soarelui și o rețin, astfel încât nu mai este eliberată înapoi în spațiu. Când cantitatea de gaze cu efect de seră din atmosferă crește, crește și temperatura atmosferei, pentru că este captată și mai multă căldură. Ajunge, în acest fel, să producă încălzirea globală.
Industrializarea a dus la creșterea rapidă a nivelurilor de gaze cu efect de seră. Foto: 123rf
5. Cum a fost depășit pragul de creștere de 1,5 grade Celsius?
Cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu mai bine de 40% de când orașele au început să se industrializeze, arată studiile.
Așadar, tendința de încălzire pe termen lung este în mare, determinată de activitățile umane: arderea combustibililor fosili, creșterea animalelor, defrișarea – toate astea influențează clima și temperatura Pământului.
Dar creșterea temperaturii medii globale are și cauza naturale. De exemplu, fenomenul climatic natural numit El Niño Southern Oscillation (ENSO). Acesta are două stări opuse: El Niño și La Niña. Acestea apar în urma interacțiunii ocean-atmosferă în Oceanul Pacific.
Regiunea Anosy din sudul Madagascarului, afectată de fenomenul climatic El Nino. Populația din zonă se confruntă cu penuria alimentară legată de schimbările climatice. Foto: Profimedia
În condiții normale, apa de la suprafața Oceanului Pacific este mai rece în est și mai caldă în vest. Alizeele suflă de la est la vest, iar căldura de la soare încălzește treptat apa pe măsură ce se deplasează în această direcție. În timpul evenimentelor El Niño, puterea alizeelor slăbește sau se inversează, trimițând în schimb apele calde de suprafață spre est.
În perioadele La Niña, vânturile normale de la est la vest devin mai puternice, împingând apele mai calde mai la vest, ceea ce determină apa rece să se ridice la suprafață. Asta face ca temperaturile de la suprafața mării să fie mai scăzute decât de obicei în estul Pacificului.
Temperaturile globale cresc de obicei în timpul unui episod El Niño și scad în timpul La Niña. Aceste episoade apar de obicei la fiecare doi până la șapte ani și durează de obicei între nouă și 12 luni și nu alternează neapărat.
La recordul de temperatură globală din 2023 a contribuit și El Niño, explică BBC.
Fenomenul El Niño a început să slăbească luna trecută, iar oamenii de știință au indicat că ar putea trece la corespondentul său mai rece, La Niña, în cursul acestui an.
6. Ce ne așteaptă în viitor?
Toate zilele din 2023 au fost cu cel puțin 1 grad mai calde față de perioada 1850 – 1900, pentru prima dată când se întâmplă asta cu toate zilele unui an după 1940, arată Infoclima.
La începutul anului trecut, IPCC a estimat că sunt 50% ca până la jumătatea anilor 2030, lumea să fie pe un trend de creștere a temperaturii medii globale cu peste 1,5 grade Celsius. Cercetări noi sugerează că trendul ar putea începe chiar mai devreme. Dar e greu de stabilit cu precizie.
Plaja Malagueta a fost plină de oameni datorită temperaturilor de primăvară de la mijlocul lunii februarie. 13 februarie 2024, Malaga, Andaluzia, Spania. Foto: Profimedia
Într-o discuție cu Libertatea, în cadrul seriei „Orașele fără copaci”, cercetătorul Bogdan Antonescu, specializat în fenomene meteo extreme, s-a arătat rezervat în a aproxima temperaturile care ne așteaptă în următoarele decenii – pentru că orice depășește cinci zile este o prognoză „de dat cu banul”.
Ce este cert este că numărul de zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius va crește considerabil, fără nicio șansă ca, în 2090, să mai vedem măcar un bulgăre de zăpadă. „Și mai sigur pot spune că va crește frecvența valurilor de căldură”, a afirmat Antonescu.
