Satul din România care a fost demolat în trei zile. Oamenii au fost obligați să se mute: “Nu a mai fost nicio casă”

Satul din România care a fost demolat în trei zile. Oamenii au fost obligați să se mute: “Nu a mai fost nicio casă”

Satul din România demolat în doar trei zile, iar oamenii au fost obligați să se mute. Era un loc liniștit, însă o descoperire a schimbat complet lucrurile.

Satul din România care a fost demolat în trei zile. Care a fost motivul

Este vorba despre Câmpul lui Neag din județul Hunedoara. În 1987, peste 50 de case din acest sat au fost demolate pentru a face loc unei cariere de cărbune.

Acest sat este situat la capătul vestic al Văii Jiului, în apropierea izvoarelor Jiului de Vest. În cei peste 500 de ani de existență, mai multe familii de momârlani – oameni ai muntelui care se ocupau cu creșterea animalelor – au locuit aici.

Satul a fost întemeiat de munteni în Evul Mediu. Aceștia au trecut Munții Carpați în ținuturile Hunedoarei și au găsit refugiu din calea turcilor între Munții Retezat, Pleșa (Vâlcan) și Godeanu.

La mijlocul secolului al XIX-lea au fost deschise primele mine de cărbune din Valea Jiului. Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani sunt cele șase orașe industriale care s-au dezvoltat în jurul acestora.

Satul Câmpul lui Neag, situat la 10 km de orașul Uricani, a fost ocolit de industrializare până la începutul anilor ’60. Acesta era unul dintre locurile pe care le căutau drumeții ce porneau pe cărările din munți. Aici se aflau păstori și oameni ai muntelui, iar aceștia trăiau fără a fi tulburați.

În perioada 1962 – 1967, mii de muncitori au lucrat la construcția barajului Valea de Peşti. Acesta era necesar pentru ca orașele și exploatările miniere din Valea Jiului să poată fi alimentate cu apă. Barajul era lung de 240 de metri și înalt de 50 de metri.

După ce s-au finalizat lucrările, în sat a fost, din nou, liniște, pentru mai bine de 10 ani. Din 1980, însă, lucrurile au început să se schimbe deoarece s-au descoperit zăcăminte de cărbune pe terenurile satului.

În centrul satului a fost descoperit un zăcământ de huilă, iar locul s-a transformat într-un crater. Oamenii care locuiau în casele ce au ajuns să fie demolate au fost obligați să se mute.

Descoperirea cărbunelui a schimbat soarta localnicilor

“Au găsit cărbune de bună calitate. Era ca smoala. Pe un deal, la marginea actualului lac de carieră din Câmpul lui Neag – înființat pe vatra satului, săpaseră niște oameni și au dat de grămezi de cărbune.

S-a sondat și au dat drumul la carieră. Prin 1980, cei de la combinatul minier au început să intre în grădinilor. Tot luau câte o bucată și tot așa, până au ajuns lângă casele oamenilor. De acolo nu a mai fost loc de întoarcere”, a povestit Emil Manolescu, un localnic din Câmpul lui Neag, potrivit Adevărul.

În 1987, localnicii au fost anunțați că trebuie să-și părăsească gospodăriile. Sub sat se afla un zăcământ de cărbune important, care urma să fie exploatat în carieră deschisă. Casele au fost demolate în doar câteva zile.

“Apoi, prin noiembrie – decembrie 1987, ningea, ploua, ne-am trezit cu armata în sat. Au trimis soldații să ne anunțe să ne luăm ce avem mai de valoare în casă, țigle, materiale, mobilă și să plecăm.

Cei care nu au avut posibilitatea să își ia lucrurile au trebuit să le lase în calea buldozerelor. În câteva zile nu a mai fost nicio casă”, li-a mai amintit localnicul.

Biserica veche din sat, dar și cimitirul din jurul acesteia, au fost demolate. Unii localnici au acceptat cu greu ceea ce se întâmpla și au rămas în casele lor până în ultimul moment.

Localnicii au fost despăgubiți cu bani după ce au fost obligați să părăsească satul. Acestora li s-a propus să se mute cu chirie în niște blocuri din Uricani, care încă nu erau finalizate atunci. Cei mai mulți, însă, nu au rămas în apartamente, din moment ce erau obișnuiți să locuiască la sat.

A fost greu pentru oameni să accepte demolarea satului, din moment ce era un loc atât de liniștit, neatins până atunci. “Cât a fost de frumos acest sat, a ajuns atunci un dezastru”, a spus o localnică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *