Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, în urmă cu doi ani, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă în mod explicit că Kievul are temeiul de a lovi ținte militare rusești aflate în afara Ucrainei, în conformitate cu normele dreptului internațional, relatează The Irish Times.
La începutul acestei săptămâni, Stoltenberg recunoștea că problema utilizării armelor furnizate de Occident pentru a lovi ținte din Rusia a fost mult timp un punct de dispută între aliații Kievului, din cauza temerilor legate de escaladarea conflictului.
Kievul are dreptul să lovească ținte militare legitime, rusești, în afara Ucrainei
„Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiți aliați au avut politici puțin diferite în această privință.
Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internațional. Iar conform dreptului internațional, Ucraina are dreptul la autoapărare.
Iar acest lucru include și lovirea unor ținte militare legitime, ținte militare rusești, în afara Ucrainei. Acesta este dreptul internațional și, bineînțeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, să se protejeze”, a declarat Stoltenberg, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
Un oficial NATO a confirmat pentru Financial Times că Stoltenberg a declarat că Kievul are dreptul la autoapărare, inclusiv prin lovirea unor ținte militare rusești legitime din afara Ucrainei.
Problema atacurilor Ucrainei pe teritoriul rus continuă să fie una sensibilă pentru Occident
Noul punct de vedere reprezintă o intensificare a retoricii lui Stoltenberg, care s-a referit anterior la drepturile Kievului. în conformitate cu dreptul internațional, fără a menționa în mod explicit atacurile asupra teritoriului rusesc.
Dezbaterea privind utilizarea armelor oferite de Occident Ucrainei pentru a lovi teritoriul Rusiei este posibil să se intensifice în condițiile în care unii aliați din NATO încep să trimită avioane de luptă F-16 în Ucraina, care, dacă sunt înarmate cu rachete cu rază lungă de acțiune, ar putea crește semnificativ distanța la care pot ajunge Kievul pe teritoriul rusesc.
În ultimele luni, Kievul a intensificat loviturile cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte militare din interiorul Rusiei, inclusiv asupra unui depozit de petrol folosit de armata rusă în apropiere de Sankt Petersburg.
Cu toate acestea, din cauza sensibilității occidentale în ceea ce privește atacurile pe teritoriul rus, Ucraina a făcut doar aluzie la responsabilitatea sa. Un purtător de cuvânt al forțelor ucrainene de apărare aeriană, Iuriy Ignat, a declarat că Ucraina „de regulă, nu comentează”.
Germania, foarte aproape de a lua decizia de a furniza rachete Taurus Ucrainei
Franța și Marea Britanie, care au furnizat deja Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, dar au fost prudente în ceea ce privește aprobarea unor astfel de lovituri, de teama unei escaladări tensiunilor cu Moscova.
În Germania, majoritatea parlamentară, susținătoare a coaliției aflate la putere, încearcă să îl convingă pe cancelarul Olaf Scholz să trimită rachete Taurus Ucrainei, o cerere de lungă durată a Kievului, deoarece ar putea folosi arma germană avansată pentru a lovi liniile de aprovizionare ale Rusiei.
Racheta germană are o rază de acțiune puțin mai mare decât echivalentele sale franceze și britanice și are o acțiune mai eficientă împotriva structurilor întărite, cum ar fi buncărele și podurile.
Președintele rus Vladimir Putin a lăsat să se înțeleagă anul trecut că Moscova ar putea ataca avioanele F-16 furnizate de Occident în afara granițelor Ucrainei, ceea ce, potrivit acestuia, riscă să aducă NATO într-un conflict direct cu Rusia. „Acest lucru riscă în mod serios să atragă și mai mult NATO în acest conflict armat”, a declarat Putin în iunie. „Tancurile ard și F-16 vor arde la fel de bine”.
Rusia amenință că un sprijin occidental suplimentar pentru Ucraina ar putea duce la un război nuclear global
Unii oficiali ruși au amenințat în legătură cu faptul că un sprijin occidental suplimentar pentru Ucraina ar putea duce la un război nuclear global.
„Ar trebui să facem totul pentru a împiedica producerea [unui război nuclear], dar ceasul ticăie din ce în ce mai repede. Și în asta văd și neputința guvernelor occidentale care spun mereu același lucru: «Rușii încearcă să ne sperie, nu o vor face niciodată».
Ei se înșeală. Dacă existența țării noastre este în joc, atunci ce alegere are șeful nostru de stat? Niciuna”, a declarat Dmitri Medvedev, fost președinte și prim-ministru al Rusiei, într-un interviu publicat joi.
Capacitățile de atac cu rază lungă de acțiune pentru Kiev au devenit mai critice pe măsură ce situația de pe linia frontului se blochează din ce în ce mai mult într-o luptă de artilerie epuizantă în care trupele rusești reușesc să tragă mai mult decât cele ucrainene cu aproximativ trei la unu.
În timp ce Rusia a capturat orașul Avdiivka săptămâna trecută, prima sa victorie majoră pe câmpul de luptă din mai 2023, linia de front de 1.000 km este în mare parte statică.
„De asemenea, este important să recunoaștem de fapt că, deși situația de pe câmpul de luptă este dificilă, nu ar trebui să supraestimăm Rusia și să subestimăm Ucraina”, a declarat Stoltenberg reporterilor săptămâna trecută, menționând că forțele ucrainene au reușit să efectueze „lovituri în adâncime” în Crimeea ocupată de Rusia și că au reușit să scufunde una dintre navele rusești în Marea Neagră.
