Zeci de mii de pensionari așteaptă de peste doi ani ca Guvernul să pună în aplicare legea prin care beneficiază de o indemnizație în calitate de urmași ai „persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri”. Punerea în aplicare a legii a fost amânată de două ori până acum și beneficiarii se tem că va fi amânată și a treia oară.
Libertatea a vorbit cu Anca Dimancea, a cărei mamă a trebuit să plece din Cadrilater (Dobrogea de sud, în Bulgaria de astăzi) din cauza condițiilor politice internaționale. Anca are 62 de ani, dar vorbește și în numele celor mai în vârstă beneficiari, cărora le este teamă că nu vor mai apuca acele compensații promise de statul român.
Sute de mii de oameni au fost evacuați din Cadrilater (Dobrogea de Sud) în 1940 când regiunea a fost cedată Bulgariei prin Tratatul de la Craiova, ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român.
„Au plecat unde au văzut cu ochii”
„Au plecat unde au văzut cu ochii”, povestește Anca Dimancea astăzi. Mama Ancăi s-a născut în Cadrilater, dar la 6 ani a fost nevoită să se mute. Bunica sa a rămas singură să aibă grijă de cele două fete, fiindcă tatăl jandarm murise într-o explozie. Inițial au mers la Giurgiu la niște rude, iar apoi s-au mutat la București.
Mama Ancăi a primit o indemnizație în calitate de strămutat începând din 2003, în jur de 1.500 de lei pe lună, spune ea. Potrivit legii, copiii celor strămutați, care s-au născut după acel moment, trebuie să primească acum jumătate din această sumă.
Mama Ancăi Dimancea şi sora ei mai mare, în curtea casei pe care au trebuit s-o părăsească
Speranța pusă într-un grup pe Facebook
De mai bine de doi ani însă, aceștia nu au primit nimic. În speranța că se schimbă ceva, oamenii au făcut un grup pe Facebook care adună 7.000 de membri.
În total, sunt peste 70.000 de beneficiari ai Legii 154/2021 care reglementează această indemnizație, potrivit unui răspuns de la Ministerul Muncii oferit publicației Mediaflux.
Anca spune că majoritatea celor care ar trebui să beneficieze de aceste sume sunt oameni în vârstă, pentru că aceste strămutări s-au întâmplat între 1940 și 1945, deci majoritatea copiilor celor mutați au ajuns deja la pensie.
„Nouă nu vor să ne dea câteva sute de lei. Probabil că noi suntem de vină pentru gaura bugetară «descoperită brusc» în vara asta. Dar grupul nostru numără doar aproximativ 70.000 de oameni, cel al pensionarilor speciali, 207.000, după cum am citit chiar pe site-ul Libertatea. Iar de diferenţa de sume, ce să mai vorbim. E ca de la cer la pământ”, a mai adăugat femeia.
<strong>Pensia specială pe care o primesc cele 207.000 de persoane este în medie de cinci ori mai mare decât a unui pensionar „comun”. Media sumelor lunare este de 8.800 de lei. Drepturile urmașilor celor persecutați politic se ridică doar la o medie de 700 de lei pe lună.</strong>
Anca Dimancea așteaptă să i se acorde drepturile bănești promise după ce mama sa a fost strămutată din Cadrilater
„Aceștia oameni se împuținează pe zi ce trece”
„Noi ne-am bucurat foarte tare, numai că în 2021 au zis că ne dau de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul 2021 au zis că nu ne mai dau și au dat ordonanța de urgență prin care se specifica faptul că primim de la 1 ianuarie 2023. Între timp vă dați seama că din oameni aceștia mai mor, fiind bătrâni, se împuținează pe zi ce trece”, adaugă ea.
Speranța le-a pălit atunci când au văzut că și categoriile din care fac ei parte sunt incluse în „ordonanța austerității”, asumată de guvernul Ciolacu, adică asta ar însemna că vor primi banii abia în 2026. Încă trei ani înseamnă foarte mult pentru un septuagenar.
În forma finală a legii nu s-au mai regăsit, dar „ne e teamă că vom fi incluși într-o ordonanță de urgență, din nou, la începutul lui decembrie”, spun oamenii.
„Ordonanțele-trenuleț” care amână aplicarea legii
Un alt urmaș al celor deportați din Cadrilater este și Bogdan Bola, deputat și membru al partidului Forța Dreptei. El povestește într-un videoclip pe Facebook că bunicul său „la 15 ani a trebui să treacă Dunărea, dar au fost incidente pe drum, erau atacați de bulgari, deci toate aceste patimi ale cetățenilor români care au fost dislocați de unde s-au născut și unde și-au făcut familii au trăit o dramă reală”.
Bogdan Bola. Foto: Facebook
Deputatul numește ordonanțele repetate de amânare „trenuleț” și spune că nu se specifică niciun motiv pentru amânarea plății indemnizațiilor.
Deși majoritatea strămutaților au fost din zona Cadrilaterului, o altă mare comunitate de beneficiari ai acestor indemnizații sunt din zona Transilvaniei. În Bihor s-a format Asociaţia Deportaţilor şi Victimelor Oprimării Comuniste şi a Refugiaţilor din Ardealul de Nord, ONG care luptă pentru drepturile acestei comunități.
Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei tot în 1940, prin Tratatul de la Viena, iar locuitorii de aici, au fost, ca în cazul Cadrilaterului, strămutați. Acest teritoriu a fost redat în 1947 țării noastre prin Tratatul de la Paris.
Foto ilustrativ: Shutterstock
