Traian Vuia a fost unul dintre pionierii aviației și ingineriei aeronautice, recunoscut pentru proiectarea și construcția primului avion cu decolare și aterizare pe bază de propulsie proprie, realizat în România la începutul secolului XX. Viața și cariera sa sunt marcante în istoria aviației mondiale, iar contribuțiile sale au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării zborului motorizat.
Traian Vuia, copilul cu inimă de inventator
Cel care avea să devină pionierul aviației mondiale se naște la 17 august 1872, în satul Surducul Mic din apropiere de Timișoara, într-o Transilvanie ce face parte din Imperiul Austro-Ungar.
De mic copil, Traian Vuia simte chemarea științei. Nu le are cu literatura și limbile străine, ci preferă să rezolve probleme de matematică și fizică. Studiază la școli din Transilvania și Budapesta, după care se mută în Franța pentru a-și continua studiile în inginerie.
Ajuns în Orașul Luminilor, tânărul urmează cursurile unor instituții prestigioase precum École Nationale des Ponts et Chaussées și École Nationale Supérieure de l’Aéronautique.
Studiază dreptul și își dă doctoratul în științe juridice. Însă nu avocatura îi face inima să vibreze, ci ingineria.
Traian Vuia are un singur vis, acela de a se înălța deasupra norilor. Știe că o poate face, are nevoie doar de timp și resurse pentru a o dovedi.
Realizează primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul
În acest considerent, românul își manifestă interesul față de zborul motorizat și își dedică viața studierii și experimentării în acest domeniu.
În anul 1906, inventatorul realizează primul zbor autopropulsat, cu un aparat mai greu decât aerul, pe un câmp de lângă orașul francez Montesson.
Avionul denumit „Vuia I” decolează la o înălțime de 1 metru de sol și parcurge o distanță de aproximativ 12 de metri, până ce se prăbușește.
Vuia vede experimentul ca pe un real succes, continuând să lucreze în domeniul aviației și să își îmbunătățească proiectele inițiale. Printre invențiile sale geniale se numără și câteva modele de elicoptere și un generator de aburi brevetat în mai multe state.
Cu toate acestea, Vuia nu obține recunoașterea și sprijinul financiar necesar pentru a-și dezvolta invențiile la scară largă, întâietatea primului zbor fiind atribuită fraților americani Wright.
”Toate cele 24 de invenții și inovații brevetate le face în Franța. El se ridică cu propriul motor, pe care el l-a gândit, l-a comandat. El și pilotează avionul. Era un tip mărunțel, avea undeva la 50 de kilograme și asta îl avantaja.
Frații Wright au reușuit să-și omologheze zborul, au avut bani, au adus arbitri. Vuia nu a avut mijloace pentru a-și face propagandă. Dar a greșit și prin modestia condamnabilă. Spune că nu e foarte important când faci un lucru, important e că lucrul acela există.
În altă corespondență, spune că nu a lucrat pentru gloria personală. Mai spune că dacă un om reușește să facă ceva, nu e meritul lui, e meritul lui Dumnezeu, că i-a dat înțelepciune“, a declarat istoricul bănățean Dumitru Tomoni, profesor și fost director al Liceului Teoretic “Traian Vuia” din Făget.
Vine în România, la 79 de ani, pentru a-și petrece ultimele zile din viață
Deși se consideră un român patriot, Traian Vuia petrece foarte puțin timp pe plaiurile natale. Vizitează România de două ori.
Prima dată vine, în 1932, pentru a instala o centrală electrică cu cazane, la o fabrică din Transilvania. A doua oară, Vuia sosește în Capitală, în 1934, la o întâlnire cu Nicolae Titulescu și alți politicieni.
Boala cumplită pune stăpânire pe trupul său. În 1945, mobilitatea membrelor îl părăsește și paralizează. Cinci mai mai târziu, Petru Groza, prim-ministrul României și bunul său prieten, îl sfătuiește să vină în țară, pentru a se putea trata.
”Vuia vine de două ori în România, dar nu în Banat. Din 27 iunie 1902 nu a mai pășit în Banat, în locul unde s-a născut. Mi-am pus această întrebare, de ce?! După exact 48 de ani, 28 iunie 1950, ajunge la București, în Gara de Nord.
Până în 7 august stă la Athenee Palace. Era paralizat după un accident cerebral. Petru Groza l-a convins să vină în țară. În Franța nu avea familie, nu avea pe nimeni. Bolnav, paralizat, acceptă să se întoarcă. Groza îl așteaptă la gară.
La Athenee Palace era îngrijit zi și noapte, dar luxul de acolo îl deranjează și în 7 august e dus la căminul de bătrâni din Berceni.
A fost îngrijit de trei medici, printre care Ana Aslan și medicul guvernului. Acolo a decedat în data de 3 septembrie 1950, la 79 de ani.
Este înmormântat la Belu”, a declarat istoricul bănățean Dumitru Tomoni, profesor și fost director al Liceului Teoretic “Traian Vuia” din Făget, potrivit Adevărul.
Pionierul aviației mondiale se stinge din viață în data de 3 septembrie 1950, la venerabila vârstă de 79 de ani. Este înhumat la Cimitirul Bellu din Capitală.
