Un judecător cere Ministerului Culturii să stabilească valoarea în bani a monumentelor Sfinxul și Babele. Ce miză are solicitarea „atipică” și „neîntâlnită”

Ministerul Culturii este solicitat să anunțe care este valoarea în bani a monumentelor Sfinxul și Babele din Bucegi, considerate simboluri ale României. Două județe, Dâmbovița și Prahova, luptă în instanță de 9 ani pentru o decizie judecătorească definitivă care să le ofere drept de proprietate asupra celor două formațiuni geologice.

O premieră pentru justiția românească, cererea de stabilire a prețului monumentelor este apreciată de casa de avocatură care reprezintă județul Prahova în proces drept „atipică” și „neîntâlnită”. Nici măcar judecătorul care a făcut solicitarea către minister n-a putut indica criteriile în baza cărora să se facă evaluarea.

Litigiul dintre județele Dâmbovița și Prahova, ajuns în instanță în anul 2015, are drept miză patru hectare de teren pe platoul Bucegilor, zonă cu potențial turistic uriaș, dar și cele două monumente ale naturii – Sfinxul și Babele.

Dâmbovița mușcă din Prahova, dar nu ia și „pietrele”

O primă fază a procesului s-a finalizat în 28 septembrie 2022, dată la care Curtea de Apel Pitești a dat câștig de cauză, prin sentință definitivă, autorităților din Dâmbovița. Instanța a decis atunci mutarea liniei de hotar, soluție care a oferit dreptul comunei dâmbovițene Moroeni „să muște” patru hectare din terenul stațiunii Bușteni, din Prahova. 

Delimitarea teritorială dintre județe nu vizează însă și monumentele Babele și Sfinxul, „care rămân în proprietatea orașului Bușteni, drept stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 1359/2001, prin care se atestă apartenenţa celor două formațiuni la domeniul public al oraşului Buşteni (hotărârea de guvern fiind în vigoare la acest moment)”, anunța Prefectura Prahova într-un comunicat de presă, la finalul procesului.

Războiul administrativ dintre județe nu s-a finalizat odată cu sentința în urma căreia județul Prahova a pierdut o parte din platoul Bucegilor. 

Pentru ce este nevoie de valoarea în bani a Sfinxului și a Babelor

În martie 2023, Primăria Bușteni a deschis o nouă acțiune în instanță în care a cerut constatarea nulităţii absolute a actului de delimitare a teritoriului administrativ al comunei Moroeni. 

Fiind vorba despre un proces civil, a fost nevoie de plata unei taxe de timbru pe care trebuie să o achite reclamantul. Această taxă se stabilește în funcție de valoarea estimată a bunului imobiliar aflat în litigiu, în cazul de față terenul de patru hectare de pe platoul Bucegilor și cele două formațiuni – Sfinxul și Babele. Dacă terenul a fost evaluat la suma de 2.500.000 de lei (12 euro/mp), rămâne în discuție valoarea monumentelor.

În acest sens, Tribunalul Dâmbovița, instanță unde se judecă procesul, a dispus la termenul din 22 mai 2024 să ceară Ministerului Culturii o evaluare a valorii Sfinxului și a Babelor.

„Tribunalul învederează că trebuie depusă la dosar, în scris, o modalitate de calcul prin raportare la reper, prin raportare la grile notariale, valoare impozabilă; inclusiv pentru imobilele monumente ale naturii are obligaţia, potrivit codului, să estimeze valoarea şi apoi, evident, printr-o expertiză, se stabileşte valoarea de către un expert. (…) Tribunalul precizează însă că reclamanta are obligaţia să estimeze, provizoriu, valoarea acestor imobile monumente ale naturii”, se arată în actele dosarului, studiate de Libertatea.

„Nu există criterii la care să ne raportăm pentru o asemenea evaluare”

În fața unei astfel de solicitări considerate „atipică” și „neîntâlnită”, avocații care apără interesele județului Prahova au anunțat că „nu au criterii la care să se raporteze referitor la o asemenea evaluare. Apărătorii spun că în evidenţele fiscale nu există o valoare referitoare la monumente şi nici altele asemănătoare la care să se raporteze.

Așa s-a ajuns ca judecătorul să dispună emiterea unei adrese şi către Ministerul Culturii pentru a comunica dacă instituția deţine sau poate furniza informaţii cu privire la o valoare estimativă a celor două monumente ale naturii, Sfinxul şi Babele, care fac obiectul litigiului.

„Amână cauza pentru ca reclamanta să depună la dosar notă de timbraj pentru capătul patru al cererii de chemare în judecată, cu privire la terenul şi cele două monumente ale naturii, aflate pe acest teren. Se solicită relaţii şi de la Ministerul Culturii cu privire la valoarea estimativă a celor două monumente ale naturii, Sfinxul şi Babele”, a decis Tribunalul Dâmbovița la ultimul termen de judecată.

Cum se face evaluarea unui monument al naturii

Consultați de Libertatea, experții judiciari autorizați, aflați pe lista Ministerului Justiției, au explicat că o evaluare a monumentelor Sfinxul și Babele nu este imposibilă, dar implică o procedură complicată și de durată.

O astfel de evaluare se realizează în baza unor norme metodologice valabile din anul 2008, care se axează pe anumite criterii în baza cărora un monument primește calificative: 

– criteriul vechimii; 

– criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică;  

– criteriul referitor la frecvenţă (raritate şi unicitate);  

– criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică. 

Sunt luate în calcul o seamă de elemente tehnice: referințe cadastrale, coordonate geografice, vecinătățile, datarea (epoca), atestarea documentară, evenimente și persoane asociate istoriei monumentului, starea actuală de conservare etc. Este nevoie de hărți, planuri, desene, fotografii și orice referințe științifice care pot aduce informații certe despre imobilul evaluat. În final se stabilește grupa din care face parte, grupa A – monument de valoare naţională, excepţională, reprezentativ pe plan universal, fiind cea mai valoroasă.

Legendele Sfinxului

Sfinxul şi Babele se află în Parcul Naţional Bucegi, la o altitudine de peste 2.200 de metri. Formațiunea geologică Sfinxul a primit numele datorită asemănării cu un monument universal celebru, mai exact cu Sfinxul egiptean. 

Format dintr-un bloc mare de piatră care a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Legendele și istoria locului au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă. În fiecare an, la data de 28 noiembrie, pasionații de paranormal sărbătoresc „Ziua Sfinxului”. La ora 16.45, razele soarelui formează un efect de lumină, interpretat drept o „piramidă magică” care ar produce energii puternice simțite doar de „iniţiaţi”. Este una dintre legendele care atrag la final de toamnă mii de oameni dornici să se încarce cu „energie”.

Sfinxul din Bucegi. Foto: 123rf

Babele sunt formațiuni stâncoase situate  în vecinătatea Sfinxului. Despre apariția celor două „ciuperci” s-au născut legende și teorii. Pe de o parte, forma lor rară este atribuită agenților modelatori apa și vântul, cu sprijinul înghețului și dezghețului, fără a fi exclusă însă intervenția umană la finisarea formelor. Babele sunt considerate de aceiași adepți ai fenomenelor paranormale drept „altare ciclopice” închinate unor zeități. 

Babele. Foto: 123rf

Aceste legende care s-au transmis în timp de la o generație la alta au crescut notorietatea locului, devenit extrem de căutat de către turiști.

Foto: 123rf