Un laborator englezesc clonează animale de companie pentru a le readuce la viață – câini, pisici și chiar cai, însă etica ridică semne de întrebare

Un laborator englezesc clonează animale de companie pentru a le readuce la viață – câini, pisici și chiar cai, însă etica ridică semne de întrebare

Într-o lume în care pierderea unui animal de companie poate provoca o durere imensă, o nouă tehnologie oferă o soluție neobișnuită: clonarea. Gemini Genetics, un laborator din Shropshire, Anglia, folosește tehnici avansate de clonare pentru a recrea genetic câini, pisici și chiar cai, readucându-i, în esență, „la viață” pentru proprietarii îndurerați. Cu toate acestea, procesul ridică întrebări etice serioase.

Clonarea: o șansă de a aduce înapoi un prieten pierdut

Gemini Genetics oferă serviciul de clonare pentru cei care își doresc ca animalele lor iubite să fie readuse înapoi, chiar dacă este doar printr-o copie genetică identică. Tehnologia folosită în laborator permite extragerea ADN-ului dintr-o probă de țesut luată de la animalul decedat și, printr-un proces complex de transfer nuclear de celule somatice, ADN-ul este integrat într-un ovul „donator” căruia i-a fost eliminat materialul genetic. Embrionul rezultat este implantat într-o „mamă surogat”, care poartă sarcina și aduce pe lume animalul clonat.

Acest proces a devenit tot mai popular printre celebrități și persoanele bogate. Barbra Streisand, de exemplu, a clonat de două ori câinele său iubit, Samantha. Costul pentru a clona un animal de companie poate varia între 38.000 și 59.000 de lire sterline, iar procesul poate dura până la un an. Totuși, pentru cei care nu dispun de o sumă atât de mare, Gemini Genetics oferă și opțiunea de a extrage și crioniza ADN-ul pentru 600 de lire, păstrându-l până când proprietarul este pregătit să decidă dacă dorește clonarea.

Compania folosește transferul nuclear de celule somatice (SCNT), o tehnologie larg utilizată în clonarea animalelor.

O industrie în creștere, dar cu dileme etice

Clonarea animalelor nu este un subiect nou, fiind popularizată în anii ’90, odată cu nașterea lui Dolly, prima oaie clonată. De atunci, tehnologia a avansat considerabil, iar Gemini Genetics afirmă că procesele actuale sunt mult mai evoluate. Totuși, această tehnologie încă ridică multe semne de întrebare.

Organizații pentru protecția animalelor, cum ar fi RSPCA, susțin că clonarea implică riscuri semnificative pentru bunăstarea animalelor. Procesul de clonare poate provoca suferințe inutile, cu rate mari de eșec și deces, iar animalele clone pot dezvolta afecțiuni fizice, cum ar fi tumori sau anomalii de creștere. În plus, organizația subliniază că, deși animalele clonă pot fi identice genetic cu originalele, nu vor avea aceeași personalitate sau experiențe de viață.

„Există mult mai mult într-un animal decât ADN-ul său,” explică un purtător de cuvânt al RSPCA, pentru Mirror.co.uk.  „Un animal clonat nu va fi niciodată o copie exactă a originalului, nici în aspect, nici în comportament.”

Lucy Morgan, stânga, și EJ Eldridge alături de animalele clonate: câinele Gem și armăsarul Murkas Gem (Foto: Mirror)

Aplicațiile viitoare și controversele

Deși Gemini Genetics clonează în prezent doar câini, pisici și cai, laboratorul păstrează în crio-rezervoare și ADN-ul altor specii, inclusiv elefanți și rinoceri, cu scopul de a ajuta la conservarea unor specii amenințate de dispariție. Acest tip de tehnologie ar putea deveni vital în cazul unor catastrofe care duc la extincții, dar etica acestor practici continuă să fie dezbătută.

Pe lângă clonarea animalelor de companie, unii oameni de știință explorează posibilitatea clonării primatelor și chiar a oamenilor. Clonarea umană este însă considerată de mulți o frontieră etică periculoasă, ridicând întrebări legate de identitate, moralitate și bunăstare.

În ciuda succesului tehnologic și a cererii în creștere, clonarea animalelor de companie rămâne un subiect extrem de controversat. În timp ce unii proprietari de animale aleg să cloneze pentru a păstra o parte din prietenul lor pierdut, alții se întreabă dacă acest proces este cu adevărat moral sau necesar.

Clonarea animalelor de companie, deși fascinantă din punct de vedere științific, deschide un nou capitol al dilemelor etice în biotehnologie. Oferind o șansă unică proprietarilor îndurerați de a-și „recupera” animalele iubite, tehnologia implică riscuri considerabile pentru bunăstarea animalelor și ridică întrebări cu privire la limitele eticii științifice. Indiferent de aceste controverse, industria clonării continuă să crească, fiind alimentată de dorința oamenilor de a păstra vii amintirile celor mai buni prieteni necuvântători.

Please follow and like us:
Pin Share