Rusaliile, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh este cunoscută și ca ziua întemeierii Bisericii și este una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe ale verii. Află când sunt Rusaliile în 2024 și ce obiceiuri sunt legate de această sărbătoare.
Ce semnificație are sărbătoarea de Rusalii
Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau. De aici au luat naștere și multe superstiții și tradiții. Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh coincide cu sărbătoarea ielelor sau a Rusaliilor.
Sărbătoarea de Rusalii este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox și marchează evenimentul biblic al Pogorârii Sfântului Duh peste apostoli și întemeierea Bisericii creștine. Acest eveniment este descris în Noul Testament, în Cartea Faptelor Apostolilor. Conform tradiției creștine, după înălțarea la cer a lui Isus Hristos, Sfântul Duh a coborât peste apostoli sub forma unor limbi de foc și a dat început misiunii lor de a propovădui Evanghelia în toată lumea.
Pentru creștinii ortodocși, Rusaliile marchează momentul în care Biserica creștină a fost înzestrată cu darurile Sfântului Duh și a început să propovăduiască și să răspândească credința creștină. Este o sărbătoare a spiritualității și a comunității creștine, în care credincioșii sărbătoresc prezența Sfântului Duh în Biserică și în viața credincioșilor.
Chiar dacă anul bisericesc începe la data de 1 septembrie, momentul liturgic important începe cu sărbătoarea Sfintelor Paști, care includ și Postul Mare, și cele cincizeci de zile care urmează până la Pogorârea Sfântului Duh.
Când sunt Rusaliile în 2024
De Rusalii se sărbătorește Pogorârea Duhului Sfânt. Și pentru că acest eveniment s-a produs la 50 de zile după Înviere și în ziua Cincizecimii iudaice, sărbătoarea se mai numește și Cincizecimea.
Astfel, Rusaliile se sărbătoresc în 2024 pe 23 iunie și 24 iunie, duminică și luni.
Zile libere de Rusalii 2024
În România, sărbătoarea de Rusalii este un moment de importanță spirituală, dar, în plus față de semnificația sa religioasă, Rusaliile marchează și o zi liberă oficială. Astfel, românii au liber luni, pe data de 24 iunie.
Pe lângă aspectul religios, ziua liberă de Rusalii oferă și ocazia de a promova tradițiile și obiceiurile românești specifice acestei sărbători. Mulți români aleg să petreacă această zi în natură, să participe la diverse evenimente culturale sau să se bucure de preparatele tradiționale ale bucatariei românești.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Rusaliile sunt o sărbătoare străveche pe care geto-dacii ar fi preluat-o din mitologia romană. Pentru romani, Rosalia înseamna „sărbătoarea trandafirilor”, o zi închinată cultului morților. Pe atunci se aduceau ofrande, precum alimente și trandafiri, pentru sufletele celor dispăruți. Nu întâmplător, sâmbăta dinaintea sărbătorii de Rusalii este destinată pomenirii celor morți, zi cunoscută și sub denumirea de Moșii de vară.
Obiceiul ramurilor de nuc
În credința populară precreștină se spune că Rusaliile ar fi niște ființe fantastice care umblă prin văzduh și care îi pedepsesc pe cei care nu le respectă ziua. De aceea, credincioșii folosesc ramuri verzi de nuc sau de tei pentru că se crede că aceste plante ar alunga spiritele rele. Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul și gospodăria de grindina și de furtunile care le-ar putea nimici.
Obiceiul, moștenit de la evrei, de a împodobi casele și bisericile cu ramuri verzi și flori se continuă și astăzi. Rusaliile sunt și în 2024 momentul când credincioșii duc în biserici ramuri de nuc sau de tei, care simbolizează limbile de foc ce s-au pogorât peste Sfinții Apostoli, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri se împodobesc apoi casele și icoanele, fiindcă se consideră a avea puterea de a alunga spiritele rele.
Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit de Rusalii mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. În a doua zi de Rusalii, călușarii ies la colindat și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani.
Tradiții de Rusalii din alte vremuri
În trecut, în jurul acestei sărbători se făcea botezul catehumenilor (creștinii de alt rit decât ortodox). Și atunci erau interzise postul și îngenuncherea. Pe vremea împăraților bizantini erau interzise spectacolele în circuri și teatre sau orice altă manifestare considerată necuviincioasă, fiindcă ar fi întinat frumusețea sărbătorii.
Superstiții de Rusalii
De sărbătoarea Rusaliilor sunt legate și anumite susperstiții:
De Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că ielele te pot prinde și pedepsi. Se spune în popor că acela care nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.
Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele.
Nu se lucrează în ziua de Rusalii. Cine va încălca această regulă va fi pedepsit de puterea ielelor, deoarece nu cinstește și nu prețuiește cum se cuvine ziua lor.
Începând cu ziua de Rusalii, timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac.
Nu e bine să te cerți în această zi, fiindcă vei fi „luat de Rusalii”.
Legenda ielelor
Legendele despre iele sunt parte a folclorului românesc și sud-est european. Ielele sunt ființe mitologice feminine, considerate a fi spirite ale naturii sau ale morților, adesea asociate cu pădurile și apele, și sunt descrise ca fiind frumoase, dar și capricioase și uneori malefice. Legenda ielelor este bogată și variată, iar povestirile despre ele diferă în funcție de regiune și tradiție.
Una dintre legendele populare despre iele relatează despre frumusețea și puterea lor hipnotizantă. Se spune că ele au aspectul unor femei tinere și frumoase, care dansează prin păduri și lunci în noaptea de Rusalii sau în alte nopți de sărbătoare. Cei care le întâlnesc sunt adesea captivați de farmecul lor și rămân în pădure pentru totdeauna, devenind prizonierii ielelor.
În alte versiuni ale legendelor, ielele sunt descrise ca fiind femei răzbunătoare, care pedepsesc pe cei care le deranjează sau îndrăznesc să le strice distracția. Ele pot fi considerate și drept spirite ale morților, care bântuie anumite locuri și pot aduce nenorocire celor care le provoacă furia sau disprețul.
Deși legenda ielelor poate varia în detalii, ele sunt adesea prezentate ca fiind ființe misterioase și fascinante, care amestecă farmecul și frumusețea cu puterea și pericolul. Aceste povestiri au fost transmise din generație în generație, contribuind la bogăția și diversitatea folclorului românesc și la farmecul sărbătorilor și tradițiilor populare.
Ce se împarte de Rusalii
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este considerată Sâmbăta Morților sau Moșii de vară, sărbătoare dedicată comemorării celor trecuți în neființă. În unele zone din România, în sâmbăta Rusaliilor se împart, de obicei, oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților. În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.
Rugăciune de Rusalii
„Împărate Ceresc, Preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împărţi precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului nostru. Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te sălăşluieşte întru noi şi curăţeşte sufletele noastre, ca să putem a ne face locaş Preasfintei Treimi.
Aşa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăţia noastră, nici de rănile păcatelor; ci le tămăduieşte pe ele cu ungerea Ta cea atotvindecătoare.
Luminează mintea noastră, ca să cunoaştem deşertăciunea lumii şi a celor ce sunt în lume; înviază ştiinţa noastră, ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a face şi ce se cuvine a lepăda; îndepărtează şi înnoieşte inima noastră, ca să nu izvorască mai mult ziua şi noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase.
Îmblânzeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi Chipul cel preascump al lui Dumnezeu. Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert goneşte-l de la noi.
Și ne dă nouă duhul dragostei şi al răbdării, duhul blândeţii şi al dreptăţii, ca îndreptând inimile cele slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci.
Și aşa, ferindu-ne de tot păcatul şi împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat şi a intra în Ierusalimul cel Ceresc, iar acolo a ne închina Ţie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând în vecii vecilor: Treime Sfântă, slavă Ţie! Amin”. (sursa: doxologia.ro)
Sursa foto- Shutterstock.com
