Mihail Khazin, un confident experimentat al lui Vladimir Putin și analist la agenția de știri Sputnik din Rusia, prezice că o serie neașteptată de evenimente ar putea precipita o schimbare semnificativă a granițelor europene, scrie DailyNewsHungary.com.
Conform lui Khazin, prăbușirea Uniunii Europene pare iminentă și ar putea fi accelerată semnificativ dacă Donald Trump își asigură victoria în viitoarele alegeri prezidențiale din Statele Unite, din finalul acestui an.
Khazin a împărtășit aceste idei în timpul unui interviu acordat agenției de știri belaruse Belset, discuția fiind publicată ulterior de site-ul jutarnji.hr, din Croația.
Mihail Hazin susține că un triumf al lui Donald Trump ar lăsa Europa izolată, ceea ce ar putea cataliza dizolvarea Uniunii Europene.
El are în vedere o revenire la un scenariu de după 1945, în care națiuni precum Ungaria ar putea afirma pretenții teritoriale, cum ar fi revendicarea Transilvaniei din România și a Transcarpatiei, o regiune din Ucraina învecinată.
Analistul nu spune și cum se va întâmpla „tehnic” acest lucru, conform jutarnji.hr.
„O nouă Ialta”
Potrivit acestuia, prăbușirea Uniunii Europene va duce la „o nouă Ialta”, care va redefini Europa, redistribuție care deja a început.
Conferința de la Ialta din 1945 a dus la împărțirea Europei în zone de influență. La acel moment, estul Europei a rămas sub influența Uniunii Sovietice, care a acceptat să intre în război împotriva Japoniei după ce a primit o serie de teritorii din Japonia și China.
Conform lui Khazin, Europa are doar 350.000-400.000 de soldați pe care îi poate trimite pe front, iar în cazul unui război cu Rusia aceștia vor fi folosiți pentru a apăra linia dintre Marea Baltică și Munții Alpi.
„Și ce se va întâmpla cu Polonia, România și Bulgaria în acest caz?”, se întreabă acesta, conform Jutarni.hr.
Ieșirea la mare
„Să nu uităm că Viktor Orbán spune adesea că Ungaria a avut întotdeauna o ieșire la mare. Pentru a avea din nou una, Croația va trebui să fie lichidată. Serbia și Ungaria o vor împărți, în momentul în care Uniunea Europeană va fi dizolvată”.
Mihail Khazin:
Ungaria a avut ieșire la mare până în Primul Război Mondial, dar în acel moment Ungaria făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, nu era stat de sine stătător. Odată cu spargerea imperiilor, națiunile care au făcut parte din imperiu au ales să își decidă singure soarta.
În 1918, Transilvania a cerut unirea cu România.
Rutenii din Transcarpatia au cerut separarea de Ungaria, iar regiunea a fost din acel moment parte a Ucrainei, apoi a Cehoslovaciei până în 1939, când a fost ocupată de Ungaria. Ulterior, în 1944, regiunea a fost cucerită de ruși, care au încorporat-o în Republica sovietică Ucraina. Actualmente, populația este peste 80% ucraineană.
Scenarii fanteziste
Acesta prezice, de asemenea, potențiale conflicte, cum ar fi invadarea Bosniei-Herțegovina de către Serbia.
De asemenea, Hazin aprofundează scenarii speculative, cum ar fi preluarea de către Germania a Sileziei și a Gdansk-ului de la Polonia.
Această narațiune reflectă un aspect neobișnuit al presei putiniste, în care analiști precum Khazin se angajează în proiecții care s-ar putea să nu se alinieze cu realitățile geopolitice actuale, mai arată DailyNewsHungary.com.
Ucraina ar înceta să existe, Slovacia să ia Liovul
Analistul rus mai spune și că în aceste condiții Ucraina ar înceta să mai existe, și că UE greșește când spune că țările care sunt împotriva Rusiei o vor duce mai bine.
Conform acestuia, ar fi mai bine ca Slovacia să preia Liovul din Ucraina, nu Polonia.
Regiunea Liovului a fost anterior parte din Polonia, dar în Slovacia a câștigat recent alegerile Robert Fico, cunoscut pentru simpatiile sale pro-Rusia.
Khazin a lucrat cu Putin în anii ’90 în timpul administrației Elțîn.
Indicațiile anterioare ale lui Putin cu privire la pretențiile teritoriale
Acesta nu este primul caz în care Rusia încearcă să semene discordie în rândul aliaților occidentali din UE și NATO sub pretextul unor ambiții teritoriale.
Un exemplu notabil este cel în care Vladimir Putin a făcut aluzie la potențiale revendicări teritoriale ale Poloniei, Ungariei și României împotriva Ucrainei.
De asemenea, acesta nu este primul caz în care au fost discutate pretențiile teritoriale ale Ungariei.
Anterior, o hartă dezvăluită de fostul președinte rus Dmitri Medvedev descria Transcarpatia ca făcând parte din Ungaria.
Ungaria a blocat anterior mai multe pachete europene de sancțiuni contra Rusiei și nu oferă ajutor militar Ucrainei.
Articolul 5 al NATO
Atât România, cât și Croația sunt state membre NATO, care sunt protejate de Articolul 5. Acesta spune că odată un stat atacat atunci toate celelalte vor considera că este un atac împotriva tuturor.
Concomitent, economia Uniunii Europene este de peste zece ori mai mare decât cea a Rusiei, iar state europene precum Franța și Marea Britanie, care sunt membre NATO, dețin arme nucleare.
