În inima României, ascunsă în peisajul pitoresc al județului Hunedoara, se află o construcție care nu doar că sfidează timpul, dar și imaginația.
Clădirea unică din România
Este vorba despre o clădire unică, ridicată de mâinile părintelui Arsenie Boca, un teolog român cunoscut pentru spiritualitatea sa profundă și pentru opoziția sa față de regimul comunist. Această construcție se găsește în curtea Mănăstirii Prislop și poartă în sine o poveste deosebită, fiind un simbol al rezistenței și credinței, conform Impact.
Saivanul lui Arsenie Boca
Construită la începutul anilor ’50, clădirea a fost ridicată într-o perioadă în care Arsenie Boca era urmărit îndeaproape de informatorii Securității. Cu toate acestea, el a reușit să creeze ceva remarcabil, o structură care, privită de la distanță, pare să fie un Obiect Zburător Neidentificat (OZN). Însă, dincolo de prima impresie, clădirea este, de fapt, un saivan dacic – un adăpost de iarnă pentru animale, folosit în general pentru oi sau vite.
Designul său este inspirat de arhitectura dacică, cu un acoperiș conic realizat din stuf și așezat pe bârne de lemn. Clădirea are o structură circulară și este dotată cu ferestre mici prin care lumina naturală pătrunde în interior, creând o atmosferă caldă și primitoare. În ciuda faptului că regiunea este frecvent vizitată de pelerini și turiști din toate colțurile lumii, mulți nu au descoperit încă această bijuterie arhitecturală.
Saivanul lui Arsenie Boca
Saivanul lui Arsenie Boca poate fi văzut ca un loc de refugiu, având în vedere contextul istoric în care a fost construit. Este un simbol al rezilienței și al ingeniozității, reprezentând o legătură între trecutul dacic și prezentul românesc. În plus, amplasarea sa într-un loc ferit de privirile curioșilor îi conferă un aer de mister și o frumusețe aparte.
„Le-am găsit pe toate călugăriţele lucrând împreună cu călugărul la grădină, însă el când m-a văzut că vin a lăsat lucrul şi a plecat sus la camera lui, lăsându-mă ca să mă primească stareţa, care a început să mă întrebe că ce vânt m-a adus la mănăstire. Eu i-am spus că am venit cu căruţa ca să vorbesc cu părintele, crezând că îl găsesc mai liber, însă ea mi-a spus că nu am a vorbi fiindcă părintele nu vrea că să mai vorbească cu nimeni”, a notat informatorul „Valea Fetelor” la 31 mai 1952, informații găsite în Arhivele CNSAS, potrivit Adevărul.
Această clădire nu este doar o construcție fizică, ci și o metaforă a rezistenței spirituale în fața adversităților. Arsenie Boca, prin această operă, ne lasă o moștenire care transcende timpul și ne îndeamnă să căutăm frumusețea și speranța chiar și în cele mai dificile momente. Saivanul dacic de la Mănăstirea Prislop rămâne un punct de referință pentru cei care caută liniștea și inspirația într-un loc încărcat de istorie și spiritualitatate.
