Criza locuinţelor îndreaptă alegătorii spre extrema dreaptă. Îngrijorarea oamenilor riscă să cântărească enorm la europarlamentare

Creșterea astronomică a prețurilor la imobiliare a atins un nivel în care criza locuințelor, care pune în pericol milioane de oameni într-o serie de țări europene, devine unul dintre motivele creșterii extremei drepte, sunt de părere mai multe publicaţii occidentale. Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din 9 iunie, problema locuințelor ar putea deveni un motor al creșterii extremei drepte, la fel de puternic precum imigrația.

Din 2010, prețurile imobiliarelor din UE au crescut cu 47%

La sfârșitul anului trecut, chiria pentru un apartament cu un dormitor în zonele centrale ale Dublinului se ridica la peste 1.900 de euro, iar în vestul oraşului, mai puțin atractiv, media este de 1.300 de euro. La Berlin, chiria a crescut 9 la sută într-un singur an: pentru un apartament de aproximativ 60 de metri pătrați, se plătesc în medie peste 800 de euro pe lună, iar la München chiar mai mult, 18,58 de euro/metru pătrat sau 1.115 de euro pentru un apartament de 60 de metri pătrați, potrivit la Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Criza este acută în orașele mari, din cauza imigrației masive din străinătate și din orașele mai mici, dar şi ca urmare a turismului. Criza locuințelor s-a adâncit pe parcursul ultimilor zeci de ani, dar acum a escaladat, după cum apreciază şi The Guardian. Ea se resimte în toată Europa, din Olanda până în Portugalia, din Grecia până în Germania și Marea Britanie, în SUA, Australia, Canada și Noua Zeelandă.

Studiile de evoluție a pieței imobiliare arată că, între 2010 și 2022, prețurile imobiliarelor din UE au crescut cu 47%. În unele țări, acestea aproape s-au triplat, conform Eurostat: în Estonia, spre exemplu, au crescut cu 192 la sută. Într-o serie de țări, chiriile din cele mai atractive orașe au crescut de mai multe ori, iar în alte părți mai mult de o cincime din gospodării cheltuiesc 40% sau mai mult din venitul net pentru locuințe.

Între timp, chiriile au crescut în medie cu 18 la sută. În Lituania au crescut cu până la 144 la sută, iar în Irlanda cu 84 la sută. Din această cauză, mulți chiriași din centrele orașelor au fost nevoiți să se mute, iar alții se tem că acest lucru se va întâmpla și lor. “Criza locuințelor nu mai afectează doar persoanele cu venituri mici, migranții sau pe cei singuri, ci și clasa de mijloc”, a declarat raportorul special al ONU pentru locuințe, Balakrishnan Rajagopal, pentru The Guardian. Subiectul a fost exploatat de extrema dreaptă, care l-a pus pe agenda publică şi a avut priză la o mare parte a a electoratului. Frica și sentimentul de amenințare împărtășite de milioane de oameni, i/au apropiat pe ace;tia de extrema dreaptă, care i-a convins că guvernul nu a reușit să rezove o problemă cheie pentru existența lor. Se anticipează că extrema dreaptă va câștiga cele mai multe voturi în nouă state membre ale UE și se va clasa pe locul doi sau trei în alte nouă.

Problema locuinţelor a influenţat alegerile din Olanda şi Portugalia

Din cauza lipsei de locuințe la prețuri accesibile, au fost proteste la Lisabona, Amsterdam, Praga, Roma, Milano, Berlin și Londra. Problema îi afectează în special pe tineri, costurile legate de chirie luându-le mai mult de jumătate din salariu.

De altfel, problema locuințelor la prețuri accesibile a influențat puternic rezultatele alegerilor din Olanda, care au fost câștigate de Partidul Libertății de extremă dreaptă (PVV) al lui Geert Wilders, și a influențat, de asemenea, întărirea extremei drepte portugheze Chega, care aproape și-a triplat rezultatele electorale, în luna martie. Extrema dreapta nu renunţă să insiste pe temele legate de migranţi, iar acum dă vina pe aceştia pentru saltul uriaş al preţurilor imobiliarelor şi chiriilor.

Tarik Abou-Chadi, profesor la Oxford Tarik Abou-Chadi şi coautor al unui studiu care a arătat că creșterea mare a chiriilor se reflectă la nivel local în Germania în sprijinul tot mai mare pentru partidul de extrema dreaptă Alternativa pentru Germana (AfD), subliniază că factorul-cheie este teama de a pierde statutul social. “Înainte, oamenilor le era frică de șomaj și sărăcie, iar acum acestora li s-a alăturat problema locuințelor”, explică el. “Teama că s-ar putea să fii nevoit să te întorci la părinți pentru că nu-ți permiți un apartament duce la o creștere a sprijinului pentru dreapta radicală”, subliniază Tarik Abou-Chadi. Cercetarea sa a constatat că chiriile mai mari au fost asociate cu un sprijin mai susţinut pentru AfD în special în rândul celor cu venituri mici.

“Totuşi, până acum, nici AfD, nici portughezii din Chega nu joacă foarte bine cartea locuințelor la prețuri accesibile. Dar este clar că devine un factor din ce în ce mai important în creșterea extremei drepte”, spune Vicente Valentim, de la Universitatea Oxford, expert în extrema dreaptă europeană.

Pe măsură ce problema a devenit politică, soluția ar trebui să fie politică. Piața nu este capabilă să o rezolve, iar consecința preţului mare al locuințelor este scăderea PIB-ului în cele mai dezvoltate 13 țări din lume, după cum arată o analiză a agenției Bloomberg. Patronatele au nevoie de muncitori, dar aceştia nu pot veni, pentru că nu există locuințe la prețuri accesibile. “Țările Uniunii Europene au o tradiție lungă și lăudabilă de protecție socială”, amintește raportorul special ONU, Balakrishnan Rajagopal. “Avem pensii și asistență medicală, o serie de drepturi sociale. Dar când vine vorba de recunoașterea locuinței ca drept al omului, Europa rămâne în urmă. Țările europene recunosc acest lucru, dar nu fac nimic în privința asta”, subliniază el.

“Primul pas ar trebui să fie introducerea unui sistem de locuințe la prețuri accesibile, adecvate și sigure ca drept legal. Fără asta, extrema dreaptă va acuza cu ușurință migranții pentru prețurile exorbitante. Dacă vrem să oprim ascensiunea extremei drepte, să-i refuzăm oxigenul, locuința trebuie considerată un drept fundamental al omului”, mai spune raportorul special al ONU pentru locuințe. Sorcha Edwards, secretarul general al organizației nonguvernamentale Housing Europe, este de acord cu acest lucru, ea considerâ în plus că, acum, construcțiile comerciale ar trebui să cedeze locul finanțărilor de interes public.

Va trebui să existe o schimbare reală în civilizație, subliniază ea, cu încurajarea construcției de locuințe municipale și publice, precum și a formelor alternative de proprietate, precum cooperativele. Europa cunoaște deja toate aceste modele: de exemplu, aproximativ 43 la sută din rezidenţii Vienei locuiesc într-un apartament municipal sau într-un apartament deținut de cooperative.

Presiuni pe UE ca politica de locuinţe să devină prioritate comună

Politica de locuințe nu este în prezent de competența UE, dar există o presiune din ce în ce mai mare pentru ca aceasta să devină o prioritate comună. Mai mulţi primari şi şefi de regiuni au făcut un apel luna trecută, prin intermediul Consiliului European al Regiunilor, în care atrăgeau atenţia cu privire la faptul că preţurile excesive ale locuințelor nu doar dăunează economiei, ci și îngreunează mobilitatea în cadrul pieței unice, descurajând migraţia forței de muncă calificată și a celor cu studii superioare. Prin urmare, ei cer adoptarea agendei UE pentru locuințe. O altă cauză a creșterii prețurilor de închiriere este turismul, așa că liderii locali și regionali au cerut Bruxelles sprijin pentru protejarea centrelor urbane, în faţa “turismului excesiv”.

În tot acest timp, în Amsterdam se repetă scenele din anii ’70: squatterii Mokum Kraakt au ocupat o clădire, cerându-le autorităților să răspundă crizei imobiliare. Problema locuințelor la prețuri accesibile a intrat în acordul de coaliție al guvernului lui Olaf Scholz, din Germania, dar războiul din Ucraina a perturbat prioritățile, așa că planul de a construi 400.000 de apartamente de stat pe an a rămas pe hârtie.

În ciuda faptului că până și conservatorii bavarezi din CSU își propun naționalizarea terenurilor rezidențiale, prețurile imobiliarelor au crescut din cauza speculațiilor, inflației și creșterii ratelor dobânzilor și prețurilor materialelor de construcție. În luna februarie au fost emise autorizații de construcție pentru 18.200 de apartamente, chiar cu 35 la sută mai puțin decât în ​​2022, relatează Der Spiegel. Lipsa locuințelor este, de asemenea, unul dintre motivele scăderii PIB-ului celei mai mari economii a Europei.

Din cauza îmbătrânirii rapide a populației, Occidentul are nevoie disperată de forță de muncă, dar chiriile prea mari reprezintă un obstacol în calea sosirii lucrătorilor, avertizează Bloomberg. Acesta este motivul pentru care PIB-ul lor scade. Aproximativ 13 țări dezvoltate au înregistrat cel puțin două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului pe cap de locuitor: acestea sunt Australia, Canada, Austria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Israel, Luxemburg, Noua Zeelandă, Suedia și Marea Britanie.

Exemplul Canadei este elocvent în acest sens. În ultimii doi ani, 2,4 milioane de oameni au ajuns în acea țară, dar abia 500.000 de apartamente noi au fost construite. “Lumea este în mișcare, oamenii migrează mai mult ca niciodată. Rezultatul se traduce în chirii mai mari, salarii mai mici și oportunități limitate de angajare. Criza locuințelor a forțat guvernul premierului Justin Trudeau să limiteze imigrația”, scrie Bloomberg. Scopul lor în următorii trei ani este reducerea cu 20% a numărului de lucrători străini temporari, studenți străini și solicitanți de azil, adică aproximativ o jumătate de milion de persoane.