Recent, România a înregistrat un fenomen neobișnuit pe piața energiei electrice: prețuri negative la megawatt-oră. Acest fenomen se întâmplă când producția de energie, în special din surse regenerabile, depășește cererea. Totuși, consumatorii nu resimt aceste prețuri pe facturile lor, din cauza structurii pieței și a modului în care sunt structurate contractele de energie.
Cauzele prețurilor negative
Prețurile negative la electricitate în România au fost înregistrate în perioadele cu vânt puternic și soare abundent, când energia produsă de turbinele eoliene și panourile solare a fost mai mare decât consumul. În aceste condiții, pentru a evita supraîncărcarea rețelei, surplusul de energie este adesea vândut în străinătate, chiar și la prețuri negative.
“Fiind prea multă energie regenerabilă, s-a suprapus solarul cu energia din eolian și a rezultat foarte multă energie regenerabilă, care, la momentul de ieri, se exporta în afara țării și, după cum ați văzut din datele pe care le-am prezentat, pe piața de echilibrare erau în sens pozitiv, adică prețuri de mii de lei. Asta datorită faptului că producătorii clasici care mai sunt ei în țară, abia mai bagă energie în sistem din cauza faptului că anumite capacități s-au redus și ceea ce mai există la această oră se injectează cu energie cu energie cu prețuri foarte, foarte mari.”, a explicat Constantin Ștefan pentru Asingorj.ro, fost secretar de stat în Ministerul Energiei.
Impactul asupra consumatorilor
Deși piața spot poate înregistra prețuri negative, acestea nu se reflectă direct în facturile consumatorilor deoarece majoritatea oamenilor cumpără electricitatea la prețuri fixe sau pe contracte pe termen lung, care nu fluctuează la fel de rapid ca prețurile de pe piața spot. Astfel, chiar și în zilele cu prețuri negative pe piața de energie, prețul plătit de consumatori rămâne stabil, bazat pe acordurile contractuale preexistente.
”Este inflație de energie regenerabilă în orele de vârf, ora 8-20, orele de zi, după aceea, orele de vârf au devenit ore de sarcină, adică atunci când consumul este mare, nu prea mai are cine să furnizeze energie în sistem și atunci se apelează la piața de echilibrare, care are prețuri de mii de lei. După ora 8, piața de echilibrare are valori descrescătoare, tinde către zero sau către prețuri negative în orele când este soare și când bate vântul. Dar în orele de gol, adică după ora 20, până la ora 8 dimineața, prețurile ajung și la mii de lei. Asta este valabil și în timpul zilei, când nu este soare și când nu bate vântul, la fel este cu prețurile, adică sunt prețuri foarte mari la piața de echilibrare, atunci când energia regenerabilă nu există în piață”, a adăugat Constantin Ștefan.
Rolul pieței de echilibrare
Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ștefan, a explicat că, în ciuda surplusului de energie regenerabilă care poate duce la prețuri scăzute sau negative pe piața spot, prețurile pe piața de echilibrare rămân ridicate. Acest lucru se datorează faptului că, în anumite perioade, energia regenerabilă nu este disponibilă (de exemplu, noaptea sau în zile fără vânt), iar sistemele convenționale, care au costuri mai mari de operare, trebuie să fie utilizate pentru a menține echilibrul sistemului energetic.
Deși prețurile negative la energia electrică arată un avantaj al creșterii capacităților regenerabile, structura actuală a pieței de energie și modalitățile de facturare a consumatorilor finali nu permit reflectarea acestui beneficiu în costurile directe ale consumatorilor. Acesta subliniază necesitatea unei mai bune integrări a surselor regenerabile în sistemul energetic și a unor mecanisme de piață care să transmită mai eficient variațiile de preț către consumatori.
