„Cunosc rezultatele primului vaccin anticancer și tot ce pot să vă spun este că arată promițător!”. Interviu cu prof. univ. dr. Christoph Zielinski, director medical la Wiener Privatklinik – Austria

Prof. univ. dr. Christoph Zielinski este expert în oncologie medicală și imunologie clinică. De-a lungul carierei sale, prof. Zielinski a avut un rol semnificativ în cercetarea și tratamentul cancerului, concentrându-se pe dezvoltarea de noi terapii și studii clinice care vizează îmbunătățirea tratamentelor pentru pacienții oncologici.

Cercetător reputat, prof. Zielinski este inclus în topul 2% al celor mai citați oameni de știință din lume realizat de Universitatea Stanford. A adus contribuții importante în domeniile imunoterapiei, terapiilor țintite și tromboembolismului asociat cancerului, publicând peste 600 de lucrări originale și recenzii în reviste de specialitate, precum și numeroase cărți. Prof. Zielinski este director medical al Wiener Privatklinik-Viena, Austria și președintele Central European Cooperative Oncology Group, organizație care desfășoară studii clinice și activități educaționale în 23 de țări din Europa Centrală și de Sud-Est. 

Libertatea a discutat cu medicul despre ultimele descoperiri în tratarea cancerului la sân, despre cât de important este din punct de vedere psihic să se evite mastectomiile la tinerele paciente și cum pot vaccinurile pe bază de ARN-mesager să revoluționeze tratamentele oncologice. 

Libertatea: Domnule profesor, care sunt cele mai semnificative schimbări în domeniul chirurgiei cancerului mamar din ultimii ani?Christoph Zielinski: Încercăm să reducem din ce în ce mai mult frecvența mastectomiilor. Adaptăm protocolul în funcție de fiecare caz în parte, începem tratamentul înaintea intervenției chirurgicale, micșorăm tumorile și apoi urmează, când și dacă decide chirurgul, intervenția chirurgicală. Dar în cazul pacientelor tinere, această perspectivă a conservării sânului este îmbucurătoare. Trăim într-o societate orientată către frumusețea exterioară cu accent pe armonia trupului, iar o operație invalidantă poate deveni o stigmă. Așadar ne concentrăm enorm pe această chirurgie a conservării și păstrării sânului. 

Frecvența cancerului la sân, alarmantă în Occident

– Statisticile spun că una din opt femei va fi diagnosticată cu cancer de sân la un moment dat. Și, deși informațiile despre acest tip de cancer abundă în mass-media, în special în mediul urban, atât incidența, cât și prevalența sunt destul de mari. Este reală această statistică?– Da, din păcate, în special în țările vestice. În zona asiatică, mai ales în Japonia, numărul femeilor care fac cancer de sân este surprinzător mai mic… dar odată ce se mută în zona vestică, și evident își schimbă stilul de viață, riscul apariției cancerului crește simțitor în rândul femeilor asiatice. Aici este, într-adevăr, o problemă, intens studiată de cercetători. 

– Care este intervalul de vârstă la care cancerul de sân este cel mai des diagnosticat?– Trebuie să avem în vedere vârsta menopauzei, în principal. La 50 de ani există cel mai mare risc să descoperim cancer la sân. De regulă, exceptând cazurile speciale, acesta este un tip de cancer al maturității. Dar, așa cum există o vârstă cu risc, există și vârsta prevenției, când putem descoperi la timp anumite patologii potențial maligne.

– Riscurile de cancer includ, pe lângă obezitate, antecedentele familiale și expunerea la radiații, consumul de alcool și fumatul. De ce sunt aceste vicii declanșatoare pentru cancerul de sân?– OK, știm că între 10 și 20% dintre cancerele de sân sunt determinate de mutațiile genetice… Asta înseamnă schimbări sau modificări în secvența de nucleotide a materialului genetic, ADN sau ARN. Evident, trebuie să fim atenți la purtătoarele mutațiilor BRCA1 ȘI BRCA2, care vor avea un risc de a dezvolta cancer de sân considerabil mai mare, pe parcursul vieții.

Apoi avem moștenirea genetică, foarte importantă în apariția cancerului de sân. Așadar, dacă într-o familie există un istoric în acest sens, riscul crește pentru fiice, nepoate, surori. Ați pomenit de dietă și alcool, da, și acestea sunt un factor de risc, mai ales dacă includem obezitatea. 

Despre fumat… deja se știe că provoacă daune la nivelul ADN-ului, lucru ce poate iniția procesul de carcinogeneză. Fumatul afectează și funcția imunitară, slăbind capacitatea organismului de a lupta împotriva celulelor canceroase inițiale și a celor maligne în dezvoltare.

– Puteți oferi câteva îndrumări cu privire la screeningul cancerului de sân: când se începe, cât de des să facem screening și ce tip de screening recomandați, ecografie, mamografie, RMN? – Aș vrea să vă spun ceva în premieră și sper ca și cititorii voștri să înțeleagă ce vreau să transmit: în România, ecografia este prima și principala linie de screening, este foarte des recomandată și utilizată și e inutilă în lipsa mamografiei. Deci, este necesară o mamografie în completarea ecografiei. Absolut toate femeile care au împlinit 50 de ani trebuie să aibă deja mamografia făcută, anual. Screeningul propriu-zis NU începe la 50 de ani, ci în jurul vârstei de 40, mai ales că atunci, sânii sunt mai denși, doar că la 50 de ani, o femeie trebuie să spună medicului curant că a făcut deja câteva mamografii. În niciun caz nu face prima mamografie la 50 de ani! Când sunt implicații legate de un istoric familial, iar analizele genetice prezintă un factor de risc, se face analiza cu rezonanță magnetică, RMN. 

La 50 de ani există cel mai mare risc să descoperim cancer la sân. Foto ilustrativ: 123rf

„Avem astăzi, din fericire, tratamente extraordinare împotriva cancerului”

– Ne puteți oferi mai multe detalii despre modul în care au evoluat tratamentele pentru a produce ratele excepționale de vindecare a cancerului de sân pe care le vedem astăzi?– Avem astăzi, din fericire, tratamente extraordinare împotriva cancerului. Depinde însă despre ce tip de cancer vorbim. Dacă amintim de tipul HER2 pozitiv, considerat a fi cancerul clasic al sânului, există tratamente inovatoare și eficiente cu prognostic extrem de îmbucurător. Este în continuare dificil să tratăm cancerele triplu-negative la sân, dar și aici lucrurile au avansat uimitor, folosind o combinație de succes între chimioterapie și imunoterapie. Protocolul abordării cancerului s-a schimbat, însă țintim celule cancerigene, tratăm cancerul, apoi intervenim chirurgical. 

– Ce înseamnă „profilul genetic al cancerului de sân” și ce rol joacă acesta în tratament?– Trebuie să ținem cont de prezența mutațiilor BRCA1 și 2. Din fericire, există tratamente țintite pentru asta. 

– Care considerați că sunt cele mai uimitoare descoperiri în domeniul cancerului, în general?– Tratamentul țintit și imunoterapia. Aceste două pârghii au contribuit enorm la progresul medicinei în domeniul studierii cancerului. 

– Domnule profesor, s-au făcut multe progrese în cercetarea cancerului. Rata de supraviețuire în multe tipuri de cancer a crescut considerabil, menționăm cancerul de sân, de col uterin sau de plămâni. Ce ne puteți spune totuși despre cancerul pancreatic? – Da, aveți dreptate. Aici suntem încă descoperiți… Avem această vulnerabilitate cu cancerul pancreatic. Chiar și cu cel ovarian. Ne străduim să descoperim cum apar și cum evoluează tumorile maligne la nivelul pancreasului ca să le putem trata mai apoi. Aceste tumori ascund încă o mulțime de necunoscute. 

– S-a speculat în presa internațională apariția vaccinului împotriva cancerului pulmonar dezvoltat de trei prestigioase instituții la nivel mondial. Ne puteți spune mai multe?– S-a tot discutat în ultimii ani despre apariția mai multor tipuri de vaccinuri. Tot ce vă pot confirma eu, în calitate de oncolog, este eficiența vaccinurilor ARN-mesager, tiparul care a dus la eradicarea coronavirusului. Un anunț oficial referitor la apariția vaccinului omologat anticancer va fi dat publicității în luna iunie și va ținti cancerul de piele. Cunosc rezultatele tuturor studiilor clinice, dar le voi dezvălui după lansarea oficială a vaccinului. Arată promițător, mai ales în cazul melanomului, deși are potențialul de a vindeca persoanele care au și alte tipuri de cancer – tumori pulmonare, de vezică urinară și de rinichi. 

Foto: Facebook / Wiener Privatklinik