Decizia vine după un val de crime care a luat cel puțin 11 vieți numai în luna septembrie, scriu Reuters și BBC News.
Prim-ministrul suedez l-a convocat pe șeful forțelor armate, pentru a găsi o soluție de reducere a violențelor armate care au cuprins țara. Cei doi oficiali și șeful poliției suedeze se vor întâlni vineri pentru a discuta despre rolul pe care l-ar putea juca armata.
Două persoane au fost ucise în atacuri armate separate în Stockholm, miercuri, iar o femeie în vârstă de 20 de ani, despre care se crede că era un martor nevinovat, a fost ucisă când o bombă a distrus o casă din Uppsala, în primele ore ale zilei de joi.
„Este o perioadă dificilă pentru Suedia. O femeie de 25 de ani a mers la culcare într-o seară complet obișnuită, dar nu a mai apucat să se trezească”, a declarat premierul Ulf Kristersson în timpul unui rar discurs televizat adresat națiunii.
„Vom vâna bandele, vom învinge bandele”, a asigurat el.
Șeful forțelor armate, Micael Byden, a declarat pentru ziarul suedez Dagens Nyheter că este pregătit să sprijine eforturile poliției.
Nu este clar cum anume s-ar putea implica armata, dar discuțiile anterioare sugerează că soldații ar putea prelua anumite sarcini ale poliției pentru a permite ofițerilor să elibereze resurse pentru lupta împotriva criminalității.
Unii critici au descris măsurile propuse ca fiind superficiale, susținând că acestea tratează mai degrabă simptomele decât cauzele profunde ale violenței, scrie BBC.
Premierul acuză „o politică de imigrație iresponsabilă”
Conservatorul Kristersson a format un guvern minoritar de centru-dreapta după alegerile de anul trecut, cu sprijinul populiștilor antimigrație din partidul Democrații Suedezi, după opt ani de guvernare social-democrată.
Coaliția sa a câștigat alegerile în parte pe baza promisiunii de a stopa violențele tot mai răspândite ale bandelor criminale și a lansat o serie de inițiative, cum ar fi acordarea de puteri sporite poliției și pedepse mai aspre pentru infracțiunile comise cu arme de foc, scrie Reuters.
Măsurile nu au intrat încă în vigoare, dar Kristersson a dat vina pe guvernele anterioare pentru probleme.
„O politică de imigrație iresponsabilă și o integrare eșuată sunt cele care ne-au adus aici”, a declarat premierul.
Suedia a avut politici de imigrație liberale timp de multe decenii și a primit mai mulți refugiați pe cap de locuitor decât orice altă națiune europeană în timpul crizei migrației din 2015. În prezent, statisticile arată că aproximativ 20% din cei 10,5 milioane de locuitori ai Suediei s-au născut în străinătate.
Aceste politici au fost anulate de fostul guvern condus de social-democrați, dar au fost înăsprite de guvernul lui Kristersson.
„Aceasta nu este Suedia, nu așa ar trebui să fie Suedia”
Anterior, joi, social-democrații din opoziție, cel mai mare partid din parlament, au cerut guvernului să schimbe legea, permițând armatei să ajute la stoparea violenței între bande.
„Aceasta nu este Suedia, nu așa ar trebui să fie Suedia”, a declarat lidera social-democraților, Magdalena Andersson, într-o conferință de presă.
Poliția estimează că aproximativ 30.000 de persoane din Suedia sunt direct implicate sau au legături cu bandele de infractori. De asemenea, violențele s-au extins din marile zone urbane în orașe mai mici, unde infracțiunile violente erau rare până acum.
La începutul acestei săptămâni, două persoane au fost împușcate mortal și alte două au fost rănite când un bărbat înarmat a deschis focul într-un bar din Sandviken. Cele 11 decese prin împușcare din această lună fac din septembrie cea mai mortală lună din decembrie 2019 și până acum.
„Conflictele criminale din Suedia reprezintă o amenințare serioasă la adresa siguranței și securității țării”, a declarat comisarul poliției naționale, Anders Thornberg, într-un comunicat.
„Nevinovații sunt uciși și răniți. Facem tot ce putem în cadrul poliției și împreună cu alții pentru a opri această evoluție”, a spus el.
