Mai pesimiști, după doi ani de război cu Rusia. Ucrainenii cred încă în victorie, dar nu mai așteaptă ca aceasta să vină prea curând

Mai pesimiști, după doi ani de război cu Rusia. Ucrainenii cred încă în victorie, dar nu mai așteaptă ca aceasta să vină prea curând

Pe măsură ce războiul cu Rusia intră în al treilea an, nesiguranța începe să se infiltreze în mințile și inimile ucrainenilor greu încercați, arată datele citate de revista The Economist și publicația ucraineană Pravda.

Convingerea că Ucraina va obține în cele din urmă „victoria” în fața Rusiei rămâne valabilă în rândul a 85% din populație, potrivit unui sondaj recent, după doi ani de război. Dar opiniile cu privire la ce înseamnă mai exact acest lucru și când se va întâmpla au început să difere puternic.

O majoritate a populației crede acum că războiul va dura ani de zile.

Și, pentru prima dată de la începutul războiului, sondajele de opinie sugerează, de asemenea, că majoritatea ucrainenilor consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.

Speranțele că Rusia va fi împinsă înapoi până la granițele sale legale sunt acum eclipsate de nevoia de supraviețuire, a explicat Oleksandr Martinenko, jurnalist și fost oficial de rang înalt, citat de revista The Economist.

El a observat că forțele ucrainene trebuie să reziste în fața rușilor anul acesta. „Singura întrebare este dacă vom reuși”, a subliniat el.

Singura cale de urmat este autonomia, spune Kievul

Semnele de întrebare legate de sprijinul economic și militar din partea Occidentului complică mult lucrurile.

Serhii Marcenko, ministrul de finanțe, a declarat că este convins că partenerii occidentali vor achita bugetul non-militar din acest an, în valoare de 37 de miliarde de dolari, dar este îngrijorat de ceea ce se va întâmpla în continuare.

„Pur și simplu nu am primit asigurări în legătură cu 2025”, a spus el.

Criza de muniție este o problemă și mai mare, care se va îmbunătăți, aparent, doar dacă Europa va învăța să producă din nou mai multe arme, obuze, echipamente militare.

Rusia are propriile sale probleme cu resursele și forța de luptă, dar își păstrează un avantaj relativ, oferit de mărime. Într-un război de uzură, acest lucru contează. „În timp ce omul gras slăbește, omul slab dispare”, a observat un oficial al serviciilor secrete ucrainene, citând un cunoscut proverb local.

Mihailo Fedorov, viceprim-ministru ucrainean, a admis că singura cale de urmat este autonomia.

„Nu avem de ales decât să ne arătăm forța. Dar eu sunt optimist. Avem un avantaj clar în ceea ce privește eficiența și viteza”, a spus el, citat de The Economist.

Gândirea creativă a permis Ucrainei să obțină victorii improbabile în Marea Neagră, a observat oficialul. În cursul anului 2023, Ucraina a scufundat o cincime din flota rusă și a instituit un coridor de navigație, în ciuda bombardamentelor constante.

Aceeași abordare a dus la o creștere uriașă a producției de drone de luptă ieftine și capabile. Ucraina se mândrește cu mai bine de zece modele cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la peste 600 km distanță.

Un producător de drone a anticipat că în 2024, războiul se va muta în regiunile centrale ale Rusiei. „Domnul Putin va avea de dat explicații poporului său. Lucrurile nu vor fi ușoare pentru el pe plan intern”, a spus el.

Un moment dificil

Cu toate acestea, politica internă a Ucrainei, mai degrabă decât cea a Rusiei, este cea care începe să pară mai fragilă.

Doi ani de unitate politică neobișnuită pentru Kiev au făcut loc unor lupte interne publice. La începutul lunii februarie, președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe popularul său comandant al forțelor armate, Valeri Zalujnîi, după ce relațiile dintre cei doi s-au deteriorat.

Efectele depline ale acestei decizii riscante nu sunt încă clare. În ajunul demiterii sale, 94% dintre ucraineni au declarat că au încredere în generalul lor, față de doar 40% pentru înlocuitorul său – Oleksandr Sîrski.

Un oficial guvernamental de rang înalt s-a declarat îngrijorat de capacitatea sistemului politic ucrainean de a gestiona tensiunile crescânde și a avertizat că Moscova ar dori să profite de ele.

„Rusia vrea să îl înlăture pe Zelenski pentru că nu mai există nimeni altcineva care să poată controla situația”, a spus acesta, potrivit The Economist.

Un moment dificil va veni în luna mai, când mandatul prezidențial de cinci ani al lui Zelenski se va încheia oficial.

Legea marțială îi permite președintelui să-și continue mandatul până la alegerea altuia, scrutinul fiind de altfel imposibil, conform acelorași prevederi. Discuțiile politice de la Kiev se referă însă la o posibilă criză de legitimitate.

Andrii Mahera, un expert constituțional, a cărui decizie din 2004 de a nu ratifica un vot fraudulos a marcat începutul revoluției portocalii, a spus că criticile sunt un nonsens juridic. Dar Zelenski nu va avea un drum lin.

„Președintele va fi în funcție după cinci ani doar pentru că există un război – nici mai mult, nici mai puțin. El trebuie să înțeleagă acest lucru și, în loc să se lupte cu adversarii, să încerce să-i unească în jurul său”, a spus acesta.

Până acum însă, observă The Economist, colaborarea nu a fost stilul lui Zelenski.

Ucrainenii cred că războiul se va prelungi

Președintele se poate baza deocamdată pe susținerea populației, chiar dacă rata sa de aprobare se află pe o traiectorie descendentă.

Sondajele Centrului Razumkov, o companie sociologică locală, arată că încrederea în el se menține la 70%. Această cifră este mult mai mare decât cea a parlamentului și a oricărui adversar potențial, cu excepția lui Zalujnîi.

De asemenea, publicul se aliniază în mare măsură cu poziția intransigentă a lui Zelenski în ceea ce privește negocierile cu Rusia. Sondajul Razumkov arată că doar 18% dintre ucraineni ar susține concesii către Rusia chiar dacă Occidentul ar înceta complet sprijinul.

O treime spun că Ucraina ar trebui să continue să lupte chiar dacă ar fi lăsată pe cont propriu. Alți 22% sugerează că înghețarea conflictului este o posibilitate, fără a face însă concesii, iar restul sunt indeciși.

În general, 85% dintre respondenți cred în victoria Ucrainei în acest război (de la 78% dintre persoanele care locuiesc în estul Ucrainei la 88,5% în vestul țării), în timp ce 8,5% nu cred în acest lucru, scrie Pravda.

Sondajul a arătat că, dintre cei 85% care cred în victorie, 38% consideră că aceasta înseamnă expulzarea trupelor rusești de pe întreg teritoriul Ucrainei și restabilirea granițelor țării din ianuarie 2014 – deci inclusiv Crimeea.

Alți 27% consideră că victoria ar însemna distrugerea armatei ruse și o revoltă/colaps în interiorul Rusiei.

Sondajul mai arată că 13% dintre respondenți consideră că restabilirea status quo-ului de la 23 februarie 2022 ar fi o victorie.

Alți 7% ar considera că victoria ar fi expulzarea trupelor rusești de pe întregul teritoriu al Ucrainei, cu excepția Crimeei ocupate și doar 4% ar considera că războiul s-a încheiat chiar dacă Rusia controlează teritoriile capturate din 2022.

În ceea ce privește momentul victoriei Ucrainei, dintre cei care cred în ea, 20% cred că aceasta va veni până la sfârșitul acestui an. În februarie/martie 2023, 50% credeau că victoria va veni până la sfârșitul anului 2023.

Alți 40% dintre respondenți cred acum că victoria va fi obținută peste unul sau doi ani. În jur de 26% credeau asta în februarie/martie 2023).

În jur de 14% dintre respondenți cred că victoria ar putea veni abia după trei-cinci ani. Doar 7% credeau asta în februarie/martie 2023.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *